Steven van Groningen, Raiffeisen Bank: Dacă nu avem încredere între noi, avem alternativa de guvernare prin impunerea fricii şi a puterii

Stilul de guvernare dintr-o ţară este esenţial pentru construirea încrederii în societate şi în economie, consideră preşedintele băncii Raiffeisen România, Steven van Groningen.

“Modul de guvernare a unei ţări este important, pentru că stilul de guvernare ajută la construirea încrederii într-o societate. Dacă nu avem încredere între noi, ce alternativă avem? Alternativa (de guvernare, n.r.) este prin impunerea fricii şi prin impunerea puterii. Deci atât timp cât pare că credem că putem conduce o ţară bazat pe o strategie de impunere a fricii şi a puterii, în loc să construim încrederea, nu vom ajunge niciodată acolo (la productivitatea economică din Germania, n.r.). Iar acesta este unul din subiectele pe care trebuie să le discutăm în societatea noastră (românească, n.r.), deoarece oamenii de aici, dacă îşi doresc să fie productivi şi să trăiască într-o societate bazată pe încredere, se vor muta într-o altă ţară şi  vor avea acolo salarii mai mari”, a arătat Steven van Groningen.

Preşedintele Raiffeisen Bank spune că economia României nu va ajunge niciodată la nivelul productivităţii economiei Germaniei, indiferent cât de multe măsuri de creştere a productivităţii vor fi implementate, atât timp cât în societatea românească nu există încredere între participanţii la schimburile comerciale, a declarat miercuri preşedintele băncii Raiffeisen România.

Acesta a comparat productivitatea unei afaceri de curierat din România cu cea a uneia din Germania, arătând că încrederea clienţilor încetineşte productivitatea firmei de curierat din România.

“Când ne uităm în jurul nostru, există incredibil de multe oportunităţi pentru creşterea productivităţii. Se pune deci întrebarea de ce nu se materializează aceste oportunităţi? Să vă spun o scurtă istorie, care mi-a fost relatată de patronul unei companii de curierat. Unul dintre angajaţii lui, un şofer, a plecat să muncească în Germania, şi după mai mult timp fostul patron l-a întrebat câte livrări face în Germania. Omul i-a zis că 140 de livrări pe zi. Iar patronul din România i-a zis că e imposibil, deoarece aici se fac 70 de livrări pe zi – cifrele pe care vi le spun sunt aproximative. Şi atunci patronul a început să compare condiţiile acelui serviciu furnizat în Germania cu cel furnizat în România. Maşinile de livrări erau identice, softul era acelaşi, iar după ce a comparat toate aspectele, au reieşit trei diferenţe: în România, plata se face, se pare, la livrare, deci faptul că acel curier încasează cash încetineşte procesul livrărilor. Apoi, în România foarte mulţi oameni par să dorească să deschidă pachetul ca să vadă dacă obiectul e cel comandat. În al treilea rând e faptul că în Olanda sau în Germania, când (destinatarii, n.r.) nu sunt acasă, firma livrează la vecini, la cea mai apropiată adresă unde deschide cineva uşa, sau, dacă locuieşti departe, pachetul ţi se lasă pur şi simplu în faţa uşii. Aceste lucruri nu se întâmplă în România. Iar întrebarea mea despre chestiunea încrederii este: din cauza lipsei de încredere din societate, mi se pare foarte greu să văd cum putem aplica aceleaşi măsuri necesare pentru creşterea productivităţii, ca să ajungem la productivitatea din Germania, iar atunci când ne uităm în jurul nostru în România vedem peste tot această lipsă de încredere”, a apreciat Steven van Groningen, citat de Agerpres.

Prezent şi el la Bucharest Forum 2019, economistul-şef al diviziei de Management Fiscal şi Macro pentru Europa şi Asia Centrală a Băncii Mondiale şi coordonator al politicii economice pentru statele UE, Rogier van den Brink, a subliniat, tot pe subiectul importanţei încrederii din punct de vedere economic, că polonezii au demonstrat încredere în guvernele lor prin faptul că îşi plătesc impozitele mult mai mult decât cetăţenii din alte ţări europene foste comuniste.

“Unul din motivele pentru care Polonia a putut să facă atât de multe investiţii a fost faptul că după tranziţie (de la comunism la democraţie, n.r.) polonezii au început să-şi plătească taxele. Şi-au exercitat dreptul de a îşi alege liderii politici, au existat Guverne legitime, care şi-au îndeplinit datoria de a furniza servicii către populaţie, iar polonezii, ca nicio altă regiune din afara Uniunii Europene care a realizat tranziţia, îşi plătesc impozitele! ‘Îşi face Guvernul treaba de a furniza servicii către mine? Dacă o face, voi avea încredere în acel Guvern şi îmi voi plăti impozitele”, a subliniat reprezentantul Băncii Mondiale.

Bucharest Forum este un eveniment organizat de Institutul Aspen România şi Biroul din Bucureşti al German Marshall Fund of the US, tema de discuţii a primei zile a forumului fiind “Europa emergentă la 30 de ani”.