Studiu: În timp ce veniturile din producţia de ţiţei şi gaze naturale au crescut cu 203%, impozitarea specifică a crescut disproporţionat, cu 885%, în perioada 2020 – 2022

Potrivit documentului, din perspectivă calitativă, sistemul de impozitare se caracterizează prin lipsă de stabilitate şi predictibilitate, având în vedere faptul că pe durata ultimilor 10 ani au fost identificate cel puţin 44 de acte normative cu impact asupra sistemului de impozitare specifică sectorului upstream. Printre cele mai relevante astfel de modificări se menţionaeaza:

• Introducerea impozitului pe venituri suplimentare ca urmare a dereglementării prețurilor în sectorul gazelor naturale, cu caracter temporar, prelungirea și ulterior permanentizarea acestuia;

• Introducerea impozitului pe veniturile din activitățile de exploatare a resurselor naturale, cu caracter temporar și prelungirea repetată a perioadei de aplicare;
• Introducerea impozitului asupra veniturilor suplimentare din producția internă din perimetre offshore / onshore de mare adâncime, actualizarea ulterioară a acestuia;
• Modificarea metodologiei de calcul al prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România;
• Introducerea impozitului suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze naturale (Legea 296/2023);
• Majorarea cotelor de redevență petrolieră (OUG 91/2023).

Autorii au identificat un set de măsuri posibile de îmbunătăţire a sistemului, precum şi o serie de recomandări generale de natură legislativă pentru acest sector. Se remarcă „suprapunerea excesivă a mai multor elemente de impozitare” dar şi introducerea unor elemente noi de impozitare fără o recalibrare a impozitelor existente (cu excepția, după caz, a permiterii unor deduceri din perspectiva impozitului pe profit). Din toate aceste elemente rezultă „majorarea impozitării totale”, astfel încât se poate afirma că „această complexitate a sistemului nu vizează calibrarea impozitării pe baza unor principii de fiscalitate, ci pur şi simplu majorarea veniturilor bugetare”.

Potrivit studiului, recomandările generale ce ar trebui avute în vedere în procesul administrativ /legislativ includ:

• Respectarea prevederilor referitoare la perioadele de aplicare a impozitelor cu caracter temporar;
• Respectarea prevederilor de stabilitate în relaţia cu investititorii existenţi şi potenţiali;
• Introducerea unor prevederi exprese cu privire la aplicarea prioritară a prevederilor de stabilitate în actele normative ce reglementează impozitarea specifică, pentru a se evita eventuale confuzii sau litigii;

• Analiza caracterului excepţional sau recurent al veniturilor bugetare rezultate din impozitarea specifică sectorului upstream al ţiţeiului şi gazelor naturale;
• Actualizarea şi corelarea în timp util a legislaţiei specifice în vederea implementării modificărilor necesare pentru păstrarea coerenţei legislative.

Propunerile specifice de îmbunătăţire a actualului sistem de impozitare includ, printre altele:

• Realizarea unei analize cost-beneficiu cu privire la oportunitatea majorării impozitării specifice;
• Recalibrarea nivelului de impozitare în sensul reducerii sarcinii fiscale efective, la un nivel mai apropiat de media statelor europene;
• Eliminarea impozitului suplimentar pentru persoanele juridice ce desfăşoară activităţi în sectoarele petrol şi gaze naturale având în vedere nivelul deja ridicat al impozitării specifice în sectorul upstream, interacţiunea cu clauzele de stabilitate şi deficienţele clare de implementare;
• Revenirea la nivelul anterior al cotelor de redevenţă;
• Adoptarea unor preţuri de referinţă relevante pentru piaţa internă sau stabilirea redevenţei prin raportare la veniturile efectiv realizate de producători;
• Creşterea gradului de corelare a impozitării specifice cu profitabilitatea proiectelor de exploatare.