Studiu Vodafone: Digitalizarea, factor cheie care a determinat impactul crizei pandemiei asupra IMM-urilor

• Studiul, care a implicat 1.200 de companii mici și mijlocii, a analizat experiențele acestora pe parcursul crizei, de la începutul pandemiei și până în iulie 2020, și demonstrează modul în care digitalizarea a stat la baza rezilienței IMM-urilor în această perioadă;
• În ciuda beneficiilor pe scară largă ale digitalizării, datele indică faptul că IMM-urile sunt în urma organizațiilor mai mari în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor;
• Digitalizarea permite companiilor mici și medii să răspundă provocărilor și să inoveze pentru a se dezvolta, contribuind la redresarea economică pe scară largă;
• Datele evidențiate de acest studiu, combinate cu analiza realizată de către Deloitte, oferă recomandări tangibile pentru viitoare politici guvernamentale.

IMM-urile sunt în urma organizațiilor mai mari în ceea ce privește adoptarea tehnologiilor, potrivit unui studiu Vodafone, care a implicat 1.200 de companii mici și medii din mai multe țări europene, realizat de la începutul pandemiei până în iulie 2020, cu scopul de a înțelege mai bine principalele provocări cu care s-au confruntat aceste companii și modul în care digitalizarea a stat la baza rezilienței IMM-urilor în timpul crizei pandemice.

57% dintre companiile mici și medii din toate sectoarele au înregistrat anulări ale comenzilor sau contractelor din cauza pandemiei, în timp ce 35% dintre IMM-uri au indicat faptul că pandemia a avut un impact semnificativ asupra cererii și veniturilor.

Companiile mici și medii care s-au digitalizat au avut cele mai mari șanse de a identifica noi oportunități de business în timpul pandemiei. Afacerile cu cel mai mare nivel de digitalizare și-au asigurat oportunități cu o rată de cel puțin două ori mai mare comparativ cu afacerile cel mai puțin digitalizate.

Cu toate acestea, multe IMM-uri s-au confruntat cu bariere semnificative în ceea ce privește adoptarea serviciilor digitale. Șansele ca aceste companii să profite de avantajele noilor tehnologii sunt încă mult mai mici comparativ cu cele ale organizațiilor mai mari, chiar dacă sunt conectate la internet în aceeași măsură. În ciuda beneficiilor digitalizării, datele raportului DESI 2020 arată că IMM-urile rămân în urma companiilor mai mari în ceea ce privește adoptarea aproape a tuturor tehnologiilor. Cele mai mari decalaje sunt în digitalizarea proceselor organizaționale interne, unde se poate câștiga cel mai mult prin eficientizare.

“Companiile mici și medii joacă un rol important în economiile europene, dar acestea au fost deosebit de vulnerabile la criza pandemiei. Investind în IMM-uri și în transformarea lor digitală avem ocazia să modelăm redresarea economică a Europei într-un mod care să ofere schimbări durabile și de impact. Credem că rezultatele studiului sunt foarte relevante pentru guverne în dezvoltarea de politici care să asigure că IMM-urile beneficiază de ceea ce au nevoie pentru a se redresa. Acum este momentul să sistematizăm digitalizarea companiilor mici și medii și să analizăm modul în care Fondul de Redresare al UE poate fi cel mai bine utilizat la nivel național pentru a sprijini reziliența și redresarea IMM-urilor”, a declarat Mihnea Rădulescu, Director Enterprise Business Unit, Vodafone România.

Conform studiului Vodafone, există o serie de motive pentru care companiile mici și medii au avut dificultăți în a se digitaliza:

• 73% au declarat că au întâmpinat dificultăți cu implementarea noilor tehnologii, integrarea cu tehnologiile existente și cu procesele de business, migrarea de la vechile sisteme și retragerea vechilor tehnologii;
• 51% au spus că au avut dificultăți să identifice tehnologiile potrivite sau furnizorul potrivit;
• 38% dintre companiile mici și medii au spus că au avut nevoie de sprijin prin cursuri de instruire;
• 29% au indicat costul investițiilor în digitalizare ca fiind o barieră atunci când au luat în calcul aceste transformări.

Cu toate acestea, în timp ce firmele de tehnologie pot face mai mult pentru a-și face produsele și serviciile mai accesibile și, prin urmare, pentru a spori adoptarea acestora, guvernele pot juca un rol semnificativ pentru a sprijini accelerarea digitalizării companiilor mici și mijlocii, cu beneficii economice și sociale pe mai departe. Rezultatele studiului evidențiază complexitatea proiectării de politici, ca răspuns, pentru un grup atât de eterogen, și oferă, de asemenea, informații valoroase despre modul în care aceste provocări pot fi abordate în practică.

În fazele inițiale ale crizei COVID-19, guvernele europene au prioritizat sprijinul acordat companiilor mici și medii prin introducerea de măsuri de ajutor financiar pe termen scurt, pentru a atenua provocările cu care s-au confruntat aceste companii. Studiul prezintă o serie de bune practici la nivelul mai multor tări. Următoarele politici au jucat un rol important, permițând IMM-urilor să rămână reziliente în timpul crizei: acces gratuit sau la costuri reduse la instrumente și servicii digitale; granturi și vouchere; resurse informaționale online; programe de training și sprijin direct.

Cercetarea arată în continuare că guvernele naționale trebuie să țină seama de provocările cu care se confruntă companiile mici și mijlocii în procesul de digitalizare și ar trebui să adopte un cadru clar de politici de digitalizare a IMM-urilor care:

• să abordeze decalajele în ceea ce privește disponibilitatea instrumentelor și tehnologiilor necesare pentru digitalizare, și anume conectivitate de mare viteză și instrumente și servicii digitale adecvate. Pentru a facilita digitalizarea companiilor mici și mijlocii, acest cadru ar trebui să urmărească creșterea accesului per ansamblu și în rural, cu eventuale scheme pe termen scurt de vouchere pentru a sprijini adoptarea conectivității de mare viteză, reducând astfel barierele în calea continuării digitalizării;
• să ofere vouchere flexibile, subvenții sau credite fiscale pentru investiții digitale, astfel încât IMM-urile să aibă capacitatea de a găsi soluții pe baza nevoilor lor individuale; și
• să ofere măsuri suplimentare de sprijin, cum ar fi un ghișeu unic, accesibil, care să ofere îndrumări și instruire specifice pentru sectoarele cheie.

Reducerea decalajului digital prezintă, prin urmare, o oportunitate pentru factorii de decizie, care trebuie să abordeze resorturile acestei realități.