SUA au cerut oficial reintegrarea în UNESCO

Statele Unite ale Americii, sub conducerea preşedintelui Joe Biden, au cerut oficial reintegrarea în Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), din care s-au retras în timpul preşedinţiei lui Donald Trump, a anunţat luni directoarea generală a agenţiei ONU, Audrey Azoulay, informează AFP, potrivit Agerpres.

“Doresc să vă informez, în numele Departamentului de Stat, că SUA au onoarea de a propune un plan pentru revenirea lor în UNESCO”, a scris Richard Verma, un adjunct al secretarului de stat american, într-o scrisoare adresată lui Audrey Azoulay, pe care ea a citit-o în faţa unei reuniuni a reprezentanţilor celor 193 de membri, la Paris, sediul organizaţiei.

“Mă bucur de această acţiune puternică”, “rezultatul a cinci ani de muncă” a UNESCO pentru “a aplana tensiunile în special asupra Orientului Mijlociu”, a comentat ulterior directoarea generală într-un comunicat.

Acceptarea reintegrării SUA se va putea face abia după un vot al statelor membre care să întrunească majoritatea, vot aşteptat să aibă loc în iulie, conform regulamentului UNESCO.

Această decizie americană se înscrie în contextul general al rivalităţii din ce în ce mai puternice între Washington şi Beijing, în condiţiile în care China doreşte să transforme ordinea multilaterală internaţională stabilită după Al Doilea Război Mondial, UNESCO fiind un rezultat al acesteia, notează France Presse.

În martie, secretarul de stat american Antony Blinken a apreciat că a absenţa SUA ar permite Chinei să facă mai multe presiuni decât Washingtonul asupra regulilor privind Inteligenţa Artificială (IA), în condiţiile în care UNESCO a lansat în 2021 o recomandare privind Etica IA.

Statele Unite au părăsit Agenţia ONU pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură, cu sediul la Paris, la sfârşitul lui 2018, aşa cum au anunţat în octombrie 2017 în cadrul unei conferinţe generale în timpul căreia Audrey Azoulay a fost aleasă la conducerea organizaţiei.

Washingtonul a reproşat UNESCO o poziţie anti-israeliană. SUA îşi suspendaseră deja plata cotizaţiei în 2011, pe vremea preşedinţiei lui Barack Obama, când palestinienii au devenit membri.

Retragerea SUA din UNESCO de către administraţia Trump s-a înscris într-o mişcare de fond de punere sub semnul întrebării în SUA a instituţiilor multilaterale moştenite din perioada post-război.

În numele idealului său de “universalitate”, UNESCO şi-a exprimat atunci regretul pentru decizia SUA. Însă aceasta nu era inedită, deoarece SUA s-au mai retras în 1984 şi 2002, pentru un management pe care îl considerau defectuos.

În prezent, datoria americană faţă de UNESCO se cifrează la 619 milioane de dolari, mai mult decât bugetul anual al organizaţiei, evaluat la 534 de milioane de dolari.

Rusia, China şi Iran, ţări cu care SUA au relaţii cel puţin complexe, se numără de asemenea printre cele 193 de state-membre ale UNESCO, în cadrul căreia au avut loc dezbateri tumultoase după invadarea Ucrainei de către trupele Moscovei, în februarie 2022.

Cu toate acestea, un scenariu în care candidatura americană ar fi respinsă în timpul votului din iulie este considerat puţin probabil.