SUA: Duel aşteptat miercuri între preşedintele Biden şi liderul republicanilor din Cameră

Acesta este întâlnirea politică a începutului de an în Statele Unite: Joe Biden îl primeşte miercuri pe Kevin McCarthy, noul şef republican al Camerei Reprezentanţilor, pentru un schimb de idei care se anunţă tensionat în jurul bugetului şi datoriei americane, comentează AFP, potrivit Agerpres.

Duelul dintre preşedintele de 80 de ani şi conservatorul de 58 de ani, penibil ales “Speaker of the House” (preşedintele Camerei) după mai multe tururi de vot, a început deja cu comunicate şi tweet-uri interpuse.

Într-o notă distribuită marţi, doi consilieri ai Casei Albe, Brian Deese şi Shalanda Young, au făcut cunoscut că Joe Biden are două întrebări pentru interlocutorul său.

Va respecta el “angajamentul fundamental potrivit căruia Statele Unite îşi vor plăti întotdeauna datoriile?”

Când vor publica republicanii din Camera inferioară propunerea lor de buget?

Mai aspru, preşedintele democrat a rezumat luni termenii conversaţiei: “Să-mi arate bugetul lui, eu i-l voi arăta pe al meu”.

Kevin McCarthy a răspuns, pe Twitter, acuzând executivul că se ţine de “jocuri politice”.

Casa Albă îi reproşează liderului republican că şantajează cu incapacitatea de plată a Statelor Unite, fără a avea întocmit vreun proiect bugetar.

Cea mai mare putere economică a lumii, ca aproape toate economiile majore, trăieşte din credit. Dar, spre deosebire de alte ţări dezvoltate, America se confruntă în mod regulat cu o constrângere legală: plafonul datoriei.

Congresul trebuie să majoreze regulat acest faimos “plafon” şi, în general, face acest lucru fără dezbateri majore, altfel Statele Unite ar intra în incapacitate de plată a datoriei.

Acest lucru ar precipita finanţele americane şi mondiale în necunoscut.

Republicanii au început în timpul preşedinţiei Obama să facă din această procedură legislativă de rutină un instrument de presiune politică.

În fruntea noii majorităţi republicane din Cameră, Kevin McCarthy a promis că nu îi va scrie un cec în alb lui Joe Biden, condiţionând orice creştere a plafonului datoriei de o reducere a impozitelor şi a cheltuielilor publice, pe care le consideră “scăpate de sub control”.

Cu toate acestea, el nu a precizat încă domeniile în care trebuie să intervină aceste economii, indicând doar că nu intenţionează să taie în sistemele sociale, în special în cele de asigurări de pensie şi de asigurări de sănătate pentru cei mai în vârstă, respectiv “Social Security” şi “Medicare”.

Alesul din California trebuie să facă faţă unor disensiuni foarte puternice în rândul partidului său, de exemplu între republicanii înclinaţi spre război şi trumpiştii care vor să reducă cheltuielile militare.

“Majorarea plafonului datoriei nu este o negociere, este o obligaţie”, au mai scris consilierii Casei Albe în elementele de limbaj difuzate marţi, reproşându-i noului “speaker” că nu şi-a fundamentat cererile de tăieri bugetare.

Kevin McCarthy este “un tip corect”, a spus Joe Biden marţi la o recepţie destinată strângerii de fonduri pentru Partidul Democrat.

Dar “a trebuit să facă promisiuni delirante” celei mai radicale aripi a partidului pentru a pune mâna pe ciocănelul din lemn care este emblema şefului Camerei Reprezentanţilor, a analizat preşedintele.

Totul va depinde de modul în care Kevin McCarthy, care nu este un ideolog, analizează situaţia politică, după alegerile legislative din noiembrie care au fost mai degrabă dezamăgitoare pentru dreapta.

Va considera că este în interesul lui să se pozeze ca un interlocutor, dur dacă este necesar, al lui Joe Biden? Sau va înclina spre o poziţie mai intransigentă?

Potrivit unui sondaj realizat în ianuarie şi publicat marţi de institutul Pew Research, majoritatea republicanilor (64%) consideră că aleşii lor în Congres trebuie în primul rând să se opună preşedintelui democrat, chiar dacă asta înseamnă să pună pe planul doi decizii importante pentru ţară.

Însă, comparativ cu sondajul anterior, realizat în urmă cu un an, proporţia alegătorilor conservatori care consideră că partidul lor ar trebui în schimb să negocieze cu preşedintele democrat a crescut de la 26% la 34%, reaminteşte AFP.