Suedia, pregătită să includă extinderea Schengen pe agenda Consiliului UE, a cărui preşedinţie o deţine în acest semestru

Prim-ministrul suedez, Ulf Kristersson, a declarat marţi, în plenul Parlamentului European la Strasbourg, că Suedia doreşte să includă subiectul aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen pe ordinea de zi în Consiliul UE.

Declaraţia a fost făcută la finalul dezbaterii dedicate prezentării programului de şase luni al Preşedinţiei suedeze a Consiliului UE, care a început la 1 ianuarie.

”Pe scurt – principalele noastre priorităţi au ca scop să contribuie la o Europă mai verde, mai sigură şi mai liberă”, a sintetizat premierul suedez, conform site-ului Preşedinţiei suedeze a Consiliului UE.

Kristersson a menţionat Ucraina ca ”prima prioritate a tuturor”, apreciind că victoria Ucrainei este existenţială pentru Europa şi pentru întreaga lume. ”Prima noastră prioritate în calitate de preşedinte al Consiliului va fi să lucrăm – împreună cu Parlamentul European – pentru a promova securitatea Europei prin sprijinirea Ucrainei şi pentru a sublinia importanţa geopolitică a UE într-o lume din ce în ce mai nesigură”, a spus premierul suedez, potrivit Agerpres.

”Rolul nostru în calitate de preşedinte al Consiliului înseamnă că trebuie să asigurăm continuarea sprijinului economic, politic, umanitar şi militar al UE pentru Ucraina. De exemplu, va trebui să monitorizăm progresele înregistrate de Ucraina în ceea ce priveşte reformele – pe drumul său către aderarea la UE. Acest lucru înseamnă, de asemenea, că trebuie să începem să lucrăm la soluţii pentru redresarea şi reconstrucţia Ucrainei, împreună cu partenerii noştri internaţionali”, a detaliat el, evocând un ”plan Marshall” pentru reconstrucţia Ucrainei, efort în care activele ruseşti îngheţate să fie parte a soluţiei, prin reutilizarea acestor bani pentru a repara o parte din distrugeri.

Referitor la aspectul securităţii, Kristersson a punctat că libera circulaţie în UE nu ar trebui să însemne libera circulaţie a activităţilor infracţionale, cerând intensificarea cooperării europene împotriva crimei organizate şi promovarea unei politici comune şi coerente în domeniul migraţiei.

Un alt domeniu în care UE are un rol crucial de jucat este tranziţia ecologică, o sarcină care a devenit şi mai urgentă din cauza războiului din Ucraina. Planul de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030 este vital pentru a atinge neutralitatea în materie de CO2 până în 2050 şi pentru a respecta obiectivele stabilite în Acordul de la Paris, a continuat premierul suedez. Preşedinţia suedeză intenţionează să ajute la consolidarea UE ca lider în tranziţia ecologică.

Tranziţia ecologică are legătură cu competitivitatea pe termen lung a UE, a treia prioritate a preşedinţiei suedeze a Consiliului UE. În ultimele trei decenii, piaţa unică a încurajat o concurenţă sănătoasă şi a construit economii şi industrii puternice pe întreg continentul. În pofida acestui fapt, productivitatea este în urmă, iar tot mai puţine dintre cele mai mari firme de pe planetă au sediul în UE. În prezent, cheltuim mult mai puţin pentru cercetare şi dezvoltare decât SUA şi China, iar preţurile ridicate la energie ar putea îndepărta investiţiile din Europa, a atras atenţia Kristersson, estimând că este nevoie de o nouă strategie pe termen lung la nivelul UE pentru a stimula competitivitatea şi productivitatea.

O altă prioritate a preşedinţiei suedeze va fi susţinerea valorilor fundamentale comune ale Uniunii, în special pentru statul de drept.

La finalul dezbaterii, după ce parlamentarii români de la Strasbourg au ridicat problema aderării României la spaţiul Schengen, premierul Suediei a răspuns că înţelege dezamăgirea României şi Bulgariei şi că Suedia este pregătită ca această chestiune să figureze pe ordinea de zi a Consiliului Uniunii Europene, a transmis Radio România Actualităţi.