În luna august, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, declara că băncile au cam sărit calul cu indicele ROBOR şi s-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară.
“Aici iarăşi cred că e nevoie de unele explicaţii. De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Naţională şi cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight. Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe. De mai bine de 4 – 5 luni s-a decuplat Robor-ul. Aşa ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară”, a spus Isărescu.
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a ajuns, în 26 octombrie, la 8,21% pe an, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an.
Surse ne-au declarat că o astfel de anchetă poate fi declanşată în urma unui autodenunţ, a unei sesizări a unui un avertizor de integritate sau dacă există indicii temeinice că există o posibilă înţelegere anticoncunrenţială.
Potrivit lui Florin Dănescu, se creează o percepție când, la televizor, se spune că ROBOR afectează pe toată lumea: ” În realitate, sunt foarte puțini clienți care mai au în contracte în ROBOR, atât de puțin față de percepția care se dă că sunt 20 de milioane de români care sunt afectați de ROBOR.
- Investigaţie şi în 2008 privind manipularea ROBOR
Acum câţiva ani, Consiliul Concurenţei a pus la dispoziţia Parlamentului documentele legate de o investigaţie din 2008 privind nivelul ROBOR.
Atunci, Consiliul Concurenţei a finalizat investigaţia fără o concluzie comunicată public, ci cu amendarea a două societăţi, dar pentru fapte conexe, anume refuzul de a furniza informaţii sau furnizarea unor informaţii eronate, incomplete.