Surse: CEC Bank ar mai avea nevoie de un împrumut de 1,4 miliarde de lei de la Ministerul Finanţelor, după ce a fost capitalizată cu 940 de milioane de lei

CEC Bank ar mai avea nevoie de un împrumut de 1,4 miliarde de lei de la acţionarul său – Ministerul Finanţelor -, după ce a fost deja capitalizată cu 940 de milioane de lei, potrivit a trei surse apropiate situaţiei.

Acestea ne-au spus: “Este vorba de un împrumut subordonat de la statul român (capital de ordin 2), de aproximativ 1,4 miliarde de lei, pentru acoperirea pierderilor deja cunoscute. Creditul este acordat pe 10 ani, în două tranşe, la dobânda pieţei. Comisia Europeană ştie de el”. 

Am transmis solicitari cu privire la confirmarea/infirmarea acestei informaţii la Ministerul Finanţelor, CEC Bank, BNR şi DG Competition, însă până acum nu am primit nici o reacţie. Le aşteptăm în continuare!   

CEC Bank a anunţat că a încheiat anul 2018 cu un profit brut de 432,97 milioane de lei, însă pierderea operaţională a CEC Bank, înainte de variaţia activelor şi datoriilor de exploatare, a fost, anul trecut, de circa 949 milioane de lei.

Tot anul trecut, CEC Bank a vândut tiluri de stat de 2 miliarde de lei, înjumătăţindu-şi astfel activul net.

Acum câteva săptămâni, Comisia Europeană a aprobat planurile României de a injecta capital în valoare de 200 de milioane euro în CEC Bank, care este deţinută integral de stat. Comisia a constatat că recapitalizarea va fi realizată în condiţiile pieţei şi, prin urmare, nu implică niciun ajutor de stat în favoarea băncii în sensul normelor UE.

Înainte de a-şi da acordul, autorităţile de la Bruxelles au trimis la Bucureşti o scrisoare în care cereau anumite clarificări înainte de a da acceptul acestei operaţiuni. Sursele noastre ne-au spus că DG Competition a cerut, printre altele, clarificări cu privire la reducerea creditelor neperformante de la CEC Bank de la 14% la circa 6%.

În octombrie 2019, România a notificat Comisiei intenția sa de a recapitaliza CEC Bank. Recapitalizarea avea drept obiectiv: (i) să consolideze capacitatea de creditare a băncii, ținând seama, în special, de potențialul pieței interne și (ii) să inițieze o perfecționare substanțială a sistemelor informatice ale băncii astfel încât aceasta să continue să ofere servicii clienților săi, să își îmbunătățească eficiența și să reducă riscul operațional.

România a prezentat Comisiei planul de afaceri al acestei bănci pentru perioada 2019-¬2023. Planul de afaceri prevede o sporire a activităților de creditare și a cotei pe piață a depozitelor, o mai mare eficiență și niveluri solide de capital.

În luna octombrie, senatorul PNL Florin Cîțu, actualmente ministrul finanţelor, a criticat dur ideea capitalizării CEC. Acesta a scris pe Facebook: ”Orlando (n.n. Eugen Teodorovici, fostul ministru al finanțelor), oprește-te! Deja ai făcut foarte mult rău României și românilor și vei răspunde pentru TOT. Primesc tot felul de mesaje din MFP, oameni disperați de abuzurile tale și ale găștii pe care o ai acolo, că pe ultima sută de metri: – vrei să aprobi descărcarea de gestiune a foștilor și actualilor administratori ai CEC pt perioada 2016-2018; – vrei să bagi 1 miliard de lei în CEC; – vrei să fixezi mandatele la CEC la 4 ani că să îți asiguri sinecuriştii”.