Update articol:

Surse: KMG negociază cu PKN Orlen vânzarea Rompetrol; KMG: Discutăm cu firme care au experiență în proiecte de decarbonizare

Grupul petrolier kazah KMG se află în negocieri cu firma poloneză PKN Orlen pentru vânzarea unui pachet de acţiuni la KMG International/Rompetrol, ne-au declarat sursele noastre.

Contactaţi pentru a ne oferi un punct de vedere, reprezentanţii KMG International ne-au transmis:

“În prezent, Grupul KMG Internațional este în plin proces de actualizare a strategiei sale de dezvoltare pe termen mediu și lung, în linie cu obiectivele Uniunii Europene privind tranziția energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțîn 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Aceste obiective reprezintă o provocare pentru industria petrolului și a gazelor naturale și determină numeroase consecințe pentru principalii actori. Aceștia sunt nevoiți să aibă în vedere un nou set de provocări legate de reglementări și piață, dar și să își extindă gama de servicii și soluții într-un ritm mult mai alert.

KMG Internațional a inițiat anterior o serie de proiecte cu impact major în reducerea impactului activităților sale asupra mediului – de la investiții majore în modernizarea unităților de producție și care au și componente de mediu, dotarea benzinăriilor sale cu puncte de încărcare electrică și panouri solare, inițierea amplului program de ecologizare a batalurilor istorice din cadrul rafinăriei Vega – cel mai mare și complex program de acest fel din România, dar și construcția unui noi centrale de cogenerare pe platforma Petromidia – o investiție de circa 148 milioane USD. De exemplu, nouă centrală va permite din 2024 o reducere anuală de circa 290kt CO2 pentru producţia de energie electrică şi o economisire a resurselor energetice folosite de aproximativ 1,2 MWh.

Noua strategie a Grupului se va concentra în jurul activelor sale, vitale pentru dezvoltarea României. Grupul este în prezent unicul producător intern de polimeri, hexan, bitum, soluții de încălzire, dar și alte produse necesare unor domenii precum transporturi, agricultură, construcții, industria alimentară.

De exemplu, tranziția către vehicule electrice sau alimentate cu alți carburanți (hidrogen, combustibili sintetici) va afecta cererea de carburanți clasici și va contribui fundamental la schimbarea segmentului downstream. Pe termen lung, transformarea și optimizarea parțială a rețelei este inevitabilă, viziunea noastră urmărind transformarea benzinăriilor în puncte de utilitate și servicii.

O altă direcție pentru KMG Internațional presupune, bineînțeles, o diversificare a surselor de energie, cum ar fi electricitate și biocombustibili, acesta din urmă fiind un combustibil – cheie de tranziție în drumul către zero emisii.

Ne așteptăm la multe provocări din partea lumii noi, multe dintre acestea generate de legislația din ce în ce mai exigentă în privința soluțiilor de protejare a mediului și de decarbonizare. Una dintre cele mai presante provocări este dependența de diferite tehnologii alternative, multe dintre fiind încă în faza incipientă de dezvoltare, spre deosebire de modelul actual al tehnologiei petroliere, care este bine pus la punct.

Adoptarea tehnologiilor în curs de maturizare poate atrage după sine incertitudinea cu privire la costurile de investiții și exploatare, precum și o provocare legată de alegerea momentului optim pentru implementare. În plus, aceasta va solicita și o dezvoltare rapidă a capacităților necesare în afară sferei convenționale de petrol și gaze naturale.

În acest sens, unul din aspectele luate în considerare și analiză de Grup îl reprezintă și stabilirea unor discuții cu companii care au experiență în proiecte de decarbonizare. Noua strategie este în curs de dezvoltare și este prematur în acest stadiu să oferim alte informații, dacă aceste discuții se vor reflecta și în colaborări/parteneriate.”

PKN Orlen nu ne-a trimis un punct de vedere până la publicarea articolului.

KazMunayGas – compania naţională de petrol şi gaze din Kazahstan este unicul acționar al Grupului KMG Internațional. Acesta deţine direct și indirect o pondere de 54,63% din acţiunile Rompetrol Rafinare (direct – 48,11%), în timp ce Statul Român prin Ministerul Energiei deţine un pachet de 44,69%.

Principalul activ al Grupului este Rompetrol Rafinare, care operează rafinăriile Petromidia Năvodari (cea mai mare și complexă rafinărie din România) şi Vega Ploiești (cea mai longevivă unitate internă de prelucrare și unicul producător de bitum, hexan), precum şi singurul producător de polimeri – divizia de petrochimie de pe platforma Midia.

În anul 2013, Rompetrol Grup (în prezent, KMG Internațional) şi statul român au semnat un memorandum prin care au convenit realizarea unui fond de investiții cu o capitalizare inițială de 150 milioane USD și un nivel total al activelor de până la 1 milliard USD, în funcție de condițiile de piață în perioada investițională de 7 ani, precum și participarea cu o ofertă de 200 milioane USD la privatizarea a 26,7% din acțiunile deținute de statul român în cadrul Rompetrol Rafinare.

Documentul a fost aprobat în 2014. Guvernul a menţionat, la aprobarea memorandumului, faptul că prin semnarea acestui acord a fost eliminat un potenţial risc de insolvenţă a societăţii, fiind astfel soluţionat un vechi diferend între statul român şi Rompetrol, care punea în pericol continuitatea activităţii a 7.000 de salariaţi şi colectarea a peste 1,3 miliarde de euro la bugetul de stat.

În 2015, prin hotărârea de guvern privind strategia de privatizare a Rompetrol Rafinare s-a stabilit că vânzarea pachetului minoritar de 26,6959% din capitalul social al RRC deținut în prezent de Ministerul Energiei se va face prin derularea unei proceduri de vânzare prin licitație cu strigare, “cu acordarea dreptului de preferință persoanei juridice/fizice ofertante care face dovada că este investitorul care deține pachetul majoritar de acțiuni al societății”. Prețul minim de adjudecare este de 200 de milioane de dolari sau echivalentul în lei al acestei sume.

În cazul în care KMG Internațional va fi câștigător al licitației, atunci vor fi aplicate prevederile din memorandum, potrivit cărora 175 milioane dolari SUA va fi prețul de vânzare al acțiunilor, iar restul de 25 milioane, prima convenită de părți pentru dobândirea de către KMG a majorității absolute de vot în cadrul Rompetrol Rafinare.

În același timp, Ministerul Energiei nu va putea înstrăina timp de 3 ani restul de acțiuni deținute în RRC și reprezentând 18% din capitalul social al acesteia (Acțiunile Rămase), iar în această perioadă nu va interveni nicio reducere sau diluare a participației statului la companue, prin majorare de capital, vânzare-cumpărare sau prin orice altă metodă.

După expirarea perioadei de interdicție la înstrăinare, Ministerul Energiei va avea dreptul de a dispune de acțiunile rămase, în totalitate sau în parte, iar KMG Internațional va participa la orice procedură de privatizare prin care statul va vinde acțiunile rămase, oferind un preț care să reflecte valoarea justă a respectivelor acțiuni, valoare ce urmează a fi determinată la momentul vânzării. Totodată, KMG Internațional va continua să dețină un drept de preferință la cumpărarea acțiunilor rămase în posesia statului.

În octombrie 2018, reprezentanţii KMG Internațional şi cei ai Societăţii de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) au semnat constituirea fondului comun de investiţii româno-kazah, care preconiza un nivel investiţional de aproximativ un miliard de dolari pe o durată de 7 ani. În cadrul acestuia, KMGI deţine 80% din acţiunile fondului, iar statul român 20%.

Contribuţia KMGI la capitalul fondului este de 150 milioane de dolari, iar o parte din această, contribuţia statului român în valoare de 30 milioane de dolari, va fi achitată de către KMGI.

Principala prioritate a fondului vizează dezvoltarea proiectelor energetice, contribuind, astfel, la dezvoltarea sectorului energetic din România, precum şi la consolidarea securităţii energetice a ţării prin diversificarea surselor de aprovizionare cu petrol şi la consolidarea unui climat investiţional favorabil în România.

În acest an, Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român a început construcția noii centrale de cogenerare de la Petromidia. Cu termen de finalizare în iulie 2023, investiţia totală în acest proiect se ridică la circa 148 milioane USD, generând anual circa 11 milioane USD impozite plătite către bugetul de stat.

Prin configurația tehnică (două turbine Siemens SGT-750 de înaltă eficiență și performanță și două cazane recuperatoare de căldură), noua centrală va genera aproximativ 80 MW energie electrică – din care circa 60-70 MW pentru acoperirea integrală a necesarului de energie electrică a platformei Petromidia, abur tehnologic de până la 180 tone/oră, plus necesarul de apă caldă pentru sistemul de încălzire al orașului Năvodari de până la 20 MWt/oră.

Noua centrală va funcționa cu gaze naturale drept combustibil principal, amestecul de resurse necesare fiind asigurat în proporție de 25% din procesele tehnologice ale rafinăriei și 75% din rețeaua națională. Aceasta va avea un impact pozitiv asupra mediului,  printr-o reducere anuală de circa 290kt CO2 pentru producția de energie electrică și o economisire a resurselor energetice folosite de aproximativ 1,2 MWh.

În plus, Statul Român și KMG Internațional vor realiza în perioada următoare o centrală fotoelectrică de 3MWp în locația existentă a Uzinei Termoelectrice Midia. Aceasta va avea un maxim de 9.086 panouri fotovoltaice tehnologie siliciu mono/poli cristalin, cu o putere 300-330Wp/buc cu eficiență ridicată(minimum 19%) montate în sistem fix și legate la 28 de invertoare de putere. 

În urma licitației prin sistemul electronic de achiziții publice din perioada aprilie – august 2021, societatea General Meel Electric (județul Prahova) a fost declarată câștigătoare, valoarea contractului ridicându-se la 10,2 milioane de lei, mult sub valoarea estimată inițial de 15 milioane.

Un alt proiect important al Fondului vizează dezvoltarea unei rețele de 84 benzinării în România până în 2023, care vor comercializa exclusiv carburanții auto produși de rafinăria Petromidia Năvodari. Acestea vor fi operate sub brandul şi standardele Rompetrol şi vor asigura crearea a peste 1.000 de noi locuri de muncă, în același timp, un număr semnificativ de persoane vor fi implicate în etapele de dezvoltare a stațiilor (proiectare, execuție) cât și în activitățiile comerciale aferente.

Valoarea totală a investiției este estimată la circa 120 milioane USD. În prezent, rețeaua se ridică la 32 de benzinării, din care 2 unități au fost finalizate și deschise în acest an (zona Zeţarilor – Bucureşti, localitatea Lugoj – Timiş).

În 2020 au fost aprobate alte două noi proiecte, acestea urmărind modernizarea rafinăriei Petromidia, dar și consolidarea unicului producător de polimeri (materia primă din care se obțîn și produsele medicale de protecție precum măști sanitare şi chirugicale de tip FFP1 şi FFP2, accesorii medicale – bonete, combinezoane, etc).

Valoarea acestora este de 43 milioane USD și constau în construcția unei instalații de deparafinare pe platforma Petromidia, care va permite rafinăriei îmbunătățirea procesului de obținere a carburanților diesel pe perioadă de iarnă și o creștere a producției de combustibil special pentru aviație, dar și majorarea cu peste 30% a producției de polimeri, prin conversia instalației de polietilene de înaltă densitate (HDPE) într-o instalație de polipropilenă (PP). Termenul estimat pentru finalizarea celor două proiecte este 2022.

  • Președintele Kazahstanului și-a stabilit ca obiectiv atingerea neutralității carbonului până în 2060

Fondul național Samruk-Kazyna, acționarul majoritar al KMG, are programe de dezvoltare cu emisii reduse de carbon. Conducerea Fondului a revizuit, în august, Strategia de tranziție energetică a „KazMunayGas”, „Samruk Energy”, „KazTransGas”, „Kazatomprom”, „UCC”, „Tau-Ken Samruk”, „Kazpost”, „Kazakhtelekom” și „Air Astana”, ale căror activități au un impact semnificativ asupra mediului. Inițiativele cheie ale companiei promovează înlocuirea producției de cărbune, dezvoltarea gazelor și hidroenergiei, dezvoltarea de noi capacități bazate pe surse alternative de energie, construcția de SRE pentru consum propriu, tehnologii de captare și stocare și activități de amenajare a teritoriului. Instrumente financiare suplimentare, inclusiv obligațiuni verzi, sunt luate în considerare pentru finanțarea proiectelor climatice.

Conducerea fondului a identificat dezvoltarea durabilă ca unul dintre domeniile critice. Reducerea amprentei de carbon a unei companii crește valoarea pe termen lung a activelor și atractivitatea investițiilor pentru realizarea proiectelor mari de infrastructură. CEO-ul Samruk-Kazyna, Almassadam Satkaliyev, a menționat că ar trebui să existe o abordare integrată și echilibrată a mediului și dezvoltării, implementarea digitală completă și evaluarea impactului acțiunii întreprinse asupra performanței economice.

Trecerea către o economie cu emisii scăzute de carbon este una dintre problemele globale care necesită soluții urgente. Președintele Tokayev a consacrat obiectivul neutralității carbonului până în 2060, pe lângă acțiunile întreprinse de Republica Kazahstan pentru a-și reduce angajamentul de a reduce cu 15% emisiile de gaze cu efect de seră între 1990 și 2030.

·           Alik Aidarbayev, KMG: Cooperarea cu firme de top din lume este o prioritate pentru proiectele privind reducerea emisiilor de carbon

 

Cooperarea cu companiile de top din lume este o prioritate în studierea proiectelor privind reducerea emisiilor de carbon, spune Alik Aidarbayev, președintele Consiliului de Administrație al KMG.

Potrivit mai multor scenarii, petrolul va înceta în curând să fie produsul numărul unu pe piața mondială a energiei. Principalii factori care vor afecta reducerea producției de energie din materii prime fosile vor fi decarbonizarea și neutralitatea carbonului. Având în vedere acest lucru, Kazahstanul, o economie orientată spre hidrocarburi, trebuie să se adapteze pentru a asigura dezvoltarea ulterioară și securitatea energetică în regiune?

Kazahstanul este una dintre cele mai mari țări consumatoare de energie din lume, cu aproape 70% din producția de electricitate încă dependentă de cărbune.

·         Shell și KMG – cooperare în domeniul tehnologiei de utilizare și stocare a captării CO2

Gigantul petrolier Shell și compania de stat de petrol și gaze KazMunayGas (KMG) au semnat, în septembrie, un memorandum de cooperare în domeniul tehnologiei de utilizare și stocare a captării CO2 (CCUS). Potrivit KMG, memorandumul prevede explorarea în comun a potențialelor oportunități de implementare a Proiectului-pilot CCUS, care urmărește să identifice și să dezvolte principalele criterii pentru captarea și utilizarea carbonului.

De asemenea, memorandumul urmărește să consolideze cooperarea reciproc avantajoasă pe termen lung a celor două părți și să sprijine Kazahstanul în eforturile sale de a-și îndeplini angajamentele privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră asumate de țară ca parte a Acordului de la Paris. Ca parte a memorandumului, experții tehnici de la Shell își vor împărtăși experiența internațională în implementarea unor proiecte CCUS similare.

KMG a început elaborarea unui Program corporativ de dezvoltare cu emisii scăzute de carbon până în 2031, stabilind indicatori-țintă, identificând măsuri cheie pentru realizarea și explorarea posibilităților de utilizare a tehnologiilor de decarbonizare la activele sale de producție.

  • KazMunayGas și Eni – cooperare în domeniul energiei alternative

Alik Aidarbayev, președintele Consiliului de administrație al „KazMunayGas” (KMG), a semnat în vară un memorandum cu Claudio Descalzi, directorul executiv al Eni, privind perspectivele de cooperare și proiecte comune în domeniul energiei alternative.

În ultimii 6 ani, Eni a investit 5 miliarde de euro în dezvoltarea de noi tehnologii pentru surse de energie regenerabilă, biocombustibili și alte inovații în domeniul energiei alternative. “Suntem dispuși să împărtășim cunoștințele, tehnologia și echipamentele noastre cu Republica Kazahstan pentru a dezvolta în continuare aceste zone”, a spus C. Descalzi.

„Proiectele comune de energie regenerabilă vor permite KMG să-și extindă cota în sectorul energiei verzi, ceea ce este în conformitate cu obiectivul strategic al companiei de a reduce amprenta de carbon la propriile active de producție. Susținem obiective comune și suntem gata să mergem prompt în această direcție”, a subliniat A. Aidarbayev.

Cele două companii au mai semnat un memorandum de cooperare în dezvoltarea proiectelor de tranziție energetică pentru producerea și vânzarea energiei electrice. Acordul se concentrează pe cooperarea în domeniul surselor regenerabile de energie și al generării de energie verde. Părțile vor efectua studii de fezabilitate pentru identificarea proiectelor de construcție a centralelor eoliene și solare, în primul rând pentru a genera energie electrică pentru activele de producție ale KMG Group.

KMG și Eni au semnat, de asemenea, un memorandum de înțelegere privind cooperarea și dezvoltarea proiectelor agricole și de hidrogen în Republica Kazahstan.

* KazMunayGas și Linde au semnat un memorandum de înțelegere în cadrul proiectului hidrogen verde și amoniac

 

KazMunayGas și Linde au semnat în noiembrie un memorandum de înțelegere în cadrul proiectului hidrogen verde și amoniac. Părțile au convenit să coopereze și să dezvolte în comun proiecte de energie curată în Kazahstan. Prima etapă a cooperării se va concentra pe explorarea oportunității de a produce hidrogen și amoniac folosind gaz natural ca materie primă (hidrogen albastru și amoniac albastru) și/sau electroliza apei (hidrogen verde sau albastru și amoniac verde sau albastru).

Linde are o vastă experiență în furnizarea de soluții pentru tehnologiile de energie curată și tehnologiile tradiționale ale gazelor industriale. Acestea includ producția, transportul și depozitarea hidrogenului verde și amoniacului, construcția de instalații de separare a aerului, reformatoare cu abur de hidrocarburi, electrolizoare, instalații de amoniac, instalații de captare a CO2, instalații de procesare a gazelor naturale etc.

 

BVB | Știri BVB

PROMATERIS S.A. (PPL) (28/01/2022)

Raport auditor - art. 108 Legea 24/2017 (R) Semestrul II-2021

MedLife S.A. (M) (28/01/2022)

Raport auditor - art. 108 Legea 24/2017 (R) - S2 2021

FONDUL PROPRIETATEA (FP) (28/01/2022)

Autorizare Fondul Proprietatea in calitate de Fond de Investitii Alternative

SOCIETATEA ENERGETICA ELECTRICA S.A. (EL) (28/01/2022)

Convocare AGEA pentru data de 21 martie 2022

VRANCART SA (VNC) (28/01/2022)

Raport auditor - art. 108 Legea 24/2017 (R) - Tranzactii raportate in S2 2021