Surse: Sentința Tribunalului ICSID de la Washington în procesul Roșia Montană – posibil până pe 14 ianuarie; statul român ar putea ajunge să plătească până la 6,5 miliarde USD

Actualizare: Decizia Tribunalului -așteptată pe 8 martie.

………..

Tribunalul ICSID de la Washington trebuie să emită, în principiu, până pe 14 ianuarie 2024, decizia în procesul Gabriel Resources – statul român, în speța Roșia Montană, dar mai poate exista și un un termen suplimentar de 60 de zile dacă ICSID nu poate redacta hotărârea în acest interval de timp.

Gabriel Resources, compania mamă a Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, cere despăgubiri de 4,8 miliarde dolari statului român în arbitrajul derulat la Tribunalul ICSID de la Washington.

Potrivit surselor noastre, dacă Tribunalul ICSID de la Washington decide în favoarea Gabriel Resources în procesul Roșia Montană, statul român ar putea ajunge să plătească până la 6,5 miliarde USD, doar dobânda anuală ridicându-se la 400 de milioane de USD pe an. Sursele mai spun că sunt posibile și despăgubiri de valori mai mici.

Acestea susțin că au existat discuții între oficialii Gabriel Resources și cei ai statului român cu privire la acest proces, existând la un moment dat și posibilitatea continuării proiectului de la Roșia Montană sau a diminuării pretențiilor companiei canadiene.

În luna septembrie, Gabriel Resources Ltd. a anunțat că tribunalul arbitral de la Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile („ICSID”) al Băncii Mondiale a declarat că procedurile s-au încheiat  la 14 septembrie 2023.

Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterate de investiții Canada-România și Marea Britanie-România, “ca urmare a refuzului ilegal al României de a permite demararea proiectului minier Roșia Montană în România”. Conform Gabriel Resources, Tribunalul trebuie să transmită decizia sa finală părților în termen de 120 de zile de la închiderea procedurii. Cu toate acestea, Tribunalului i se permite să mai întârzie încă 60 de zile dacă nu este în măsură să întocmească decizia în acest interval de timp.

Dragoș Tanase, Președintele și Directorul General al Gabriel Resources, a declarat: „Închiderea procedurii de către Tribunalul ICSID este o evoluție binevenită și semnalează sfârșitul prezentării de către părți a cazului lor și decizia tribunalului că nu are nevoie de alte informații din partea părților. Gabriel așteaptă acum primirea deciziei”.

În vara anului trecut, Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii de la acea vreme, a declarat că înscrierea sitului Roşia Montană în Patrimoniul UNESCO nu înseamnă interzicerea exploatării: “Situaţia actuală a sitului UNESCO Roşia Montană este de aşa natură încât nu aş prea vrea să vorbesc mult despre. Ştiţi că este în procedură de arbitraj. Există pe partea de conservare mult rămasă în urmă zona, pentru că, deşi a fost o condiţie a înscrierii în UNESCO, toate lucrurile care se vor întâmpla acolo sunt blocate, şi la minister – şi aici trebuie schimbat, prin avize şi tot felul de acte birocratice care întârzie – dar, per total, situaţia dosarului aş vrea să o comentăm după ce se va termina procedura de arbitraj. Este o procedură foarte delicată. (…) Înscrierea în UNESCO nu înseamnă interzicerea exploatării. Este o resursă care, când decide guvernul ţării respective că trebuie exploatată, cu acordul UNESCO şi cu protejarea minimă a locurilor cu adevărat importante, se poate face”.

Lucian Romaşcanu a mai spus la acea vreme că “România are motive să spere într-un verdict favorabil, pentru că lucrurile nu sunt în atât de mare parte în vina României, mai ales că în obligaţiile, cei care intenţionează, nu numai Roşia Montană (RMGC – n.r.), oricine care intenţionează să facă o investiţie au şi obligativitatea obţinerii tuturor avizelor şi licenţelor”.

Peisajul cultural minier Roşia Montană a fost înscris în 27 iulie 2021 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Decizia a fost luată, prin consens, de Comitetul Patrimoniului Mondial în cea de a 44-a sa sesiune, extinsă, de la Fouzhou, China.

Gabriel Resources nu a exclus lansarea unei noi acţiuni în justiţie în urma includerii sitului în Patrimoniul Mondial UNESCO. Cererea de înscriere în Patrimoniul Mondial ”contravine obligaţiilor ce revin României, în temeiul tratatelor internaţionale, în relaţiile sale cu Gabriel Resources”, a declarat compania. Compania a mai spus notat că proiectul său minier ar fi “generat profituri economice enorme” pentru România.

Întinse pe 7 kilometri, fostele mine romane de aur de la Roşia Montană reprezintă complexul minier roman ”cel mai important, mai extins şi mai variat din lume”, potrivit UNESCO. Ele datează din secolele II şi III.

Gabriel Resources a depus în 2015 o cerere de arbitraj internaţional şi a solicitat României daune în valoare de câteva miliarde de dolari, deoarece Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană în urma protestelor de stradă.

Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%. Cei mai mari acționari ai Gabriel Resources sunt fondurile de investiții Kopernik Global Investors, Tenor Capital Management, Electrum Global Holdings, Paulson&Co Inc. și The Baupost Group.

Proiectul ar fi reprezentat cea mai mare mină de aur din Europa, iar Gabriel Resources susţine că ar fi injectat până la 24 de miliarde de dolari în economia României.