T1 2022: Dobânda pe termen lung pentru România a coborât sub cea pentru Ungaria

Rata dobânzii pe termen lung pentru România a coborât la finele T1 2022 sub cea pentru Ungaria, potrivit cotațiilor zilnice publicate de tradingeconomics.com. Practic, am reușit, după multă vreme, să „pierdem” prima poziție între statele membre UE la acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite.

Deși dobânzile la noile credite luate „a la long” au crescut în toate țările central-europene care sunt în afara Zonei Euro și au regim valutar similar cu al nostru, avansul consemnat la noi a fost mult mai redus. Asta în contextul în care inflația măsurată pe metodologie europeană (pentru a asigura comparabilitatea) a rămas la 7,9%, sub cea din Polonia (8,1%), Ungaria (8,4%) sau Cehia (10% !).

De reținut, în reglajul dificil al ratei dobânzii de politică monetară (data fiind conjunctura internațională), România se situează la cea mai redusă valoare (2,50%, adoptată în 8 februarie 2022), semnificativ sub cele din Cehia (4,50% încă din 4 februarie a.c.), Ungaria (4,40% în 23 martie a.c.) și Polonia (3,50% în 8 martie a.c. dar va avea o nouă ședință decizională pe 6 aprilie, a doua zi după noi).

Important este că am părăsit prima poziție în topul celor mai scumpe împrumuturi ce pot fi luate de un stat membru al Uniunii și am intrat în plutonul țărilor central-europene. Limitarea creșterii costurilor de împrumut față de alte state este un semnal pozitiv în ce privește gestiunea economică, din perspectiva apropierii datoriei publice de pragul de 50% din PIB.

Astfel, ecartul costurilor de împrumut s-a inversat în raport cu Ungaria, de la circa +22% la -3%, și s-a diminuat puternic față de Polonia (economia cea mai apropiată ca nivel de dezvoltare și structură de cea românească), la mai puțin de o treime (de la +60% la +19%). Cehia a rămas, însă, la o distanță semnificativă (de la +105%, ne-am apropiat la +59%).

În fine, ar fi de reținut că, în estimarea tradingeconomics, poziția a doua după Ungaria se va menține la orizontul următoarelor 12 luni (valoarea de 6,99% pentru România este  sub cea de 7,22% pentru vecinii de la vest). Ceea ce înseamnă o ameliorare a percepției relative la nivel regional dar și o atenționare în privința creșterii stocului de împrumuturi pe termen lung, care ar necesita plăți importante în contul dobânzilor, mult timp după ce va trece actuala criză

Autor: Dan Pălăngean