T1 2022 – veniturile medii pe persoană au ajuns la aproape 2.500 de lei pe lună; Creștere de 67% în ultimii cinci ani

de Dan Pălăngean

Datele publicate de INS pentru trimestrul I 2022 arată că veniturile gospodăriilor populației au crescut cu 13,7% în termeni nominali față de același trimestru din anul anterior (+4,3% ca putere de cumpărare după ajustarea cu inflația anuală medie de 9,01%). În timp ce venitul bănesc mediu pe persoană a urcat la 2.297 lei (+15%), venitul în natură s-a majorat cu 11,9%, până la 179 lei.

De reținut diferența de ritm de creștere dintre evoluţia pe gospodărie şi cea pe membru de familie, generată de fenomenul tot mai accentuat al reducerii numărului mediu de persoane pe o gospodărie. Astfel, de la 2,61 de persoane/gospodărie în urmă cu patru ani s-a ajuns la numai 2,51 persoane/gospodărie în 2022 (vezi tabelul).

După ce înregistraseră anterior un avans semnificativ mai mare faţă de cel consemnat de venituri per total, veniturile bănești au rămas la o pondere de 93%. De remarcat și faptul că majorarea acestora pe persoană cumulată pe intervalul  T1 2018 – T1 2022 a fost de circa 71% (68% este majorarea dacă se iau în calcul și veniturile în natură), timp în care majorarea, tot cumulată, a PIB în termeni nominali a fost de 38%.

Ponderea veniturilor salariale s-a diminuat la 67,1% din total (de la 68,1% în T1 2021). După ce reveniseră înapoi la cota de 20% în timpul pandemiei, contribuțiile provenite din prestații sociale au urcat acum spre 21%, preluând practic punctul procentual pierdut de salarii. De reținut, ponderea veniturilor în natură a ajuns la nivelul minim istoric de 7,2% (după ce coborâse sub pragul de 10% în T1 2018).

Creșterea veniturilor pe persoană din mediul urban (+12,9%, de la 2.617,03 lei până la 2.954,32 lei) a fost semnificativ mai mică decât creșterea veniturilor pe persoană în mediul rural (+16,9%, de la 1.628,81 lei spre 1.903,76 lei). Astfel, raportul dintre nivelul de venituri din rural şi cel din urban a crescut de la 62% în T1 2021 până la 64% în T1 2022.

Evoluţia pe partea de cheltuieli

Pe partea de cheltuieli ar fi de remarcat majorarea la cel mai înalt nivel istoric a celor bănești, aproape 93%. A continuat creșterea cotei care revine alimentelor din coșul de consum (17,2%, peste nivelurile din 2020 și 2021, după ce anterior scăzuse sistematic) dar și ușoara scădere a părții alocate pentru impozite, contribuţii şi taxe la cel mai redus nivel din ultimii patru ani (33,1%). 

Mărfurile nealimentare au păstrat trendul crescător în pofida crizei economice traversate, dar nu au revenit încă la ponderea lor din 2018. Sumele alocate pentru plata serviciilor au continuat să crească, deloc surprinzător dată fiind reluarea activității din sectorul HoReCa, iar ponderea consumului din surse proprii s-a diminuat cu aproape un sfert în doar patru ani.

În mediul urban, nu mai puţin de 36,8% din cheltuielile totale au ajuns pe segmentul de impozite, contribuţii şi taxe, în timp ce, în mediul rural, deși veniturile medii sunt mult mai reduse, taxarea ocupă un spaţiu semnificativ mai mic din cheltuieli (26,2%). De remarcat și faptul că ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare este de aproape cinci ori mai mică în mediul urban față de mediul rural (3,0% față de 14,5%). Ceea ce ar putea ridica o problemă de echitate în susținerea cheltuielilor publice, în condiții de beneficii egale.