T1 2023 – veniturile medii pe persoană au ajuns la aproape 2.800 de lei pe lună. Creștere de 60% în ultimii cinci ani

de Dan Pălăngean

Datele publicate de INS pentru trimestrul I 2023 arată că veniturile gospodăriilor populației au crescut cu 12,1% în termeni nominali față de același trimestru din anul anterior (dar -2,6% ca putere de cumpărare după ajustarea cu inflația anuală medie de 15%). În timp ce venitul bănesc mediu pe persoană a urcat la 2.550 lei (+11%), venitul în natură s-a majorat cu 38%, până la 247 lei.

De reținut diferența de ritm de creștere dintre evoluţia pe gospodărie şi cea pe membru de familie, generată de fenomenul tot mai accentuat al reducerii numărului mediu de persoane pe o gospodărie. Astfel, de la 2,59 de persoane/gospodărie în urmă cu patru ani s-a ajuns la numai 2,49 persoane/gospodărie în 2023.

După ce înregistraseră anterior un avans semnificativ mai mare faţă de cel consemnat de venituri per total, veniturile bănești au coborât la o pondere de 91%. Interesant, creșterea acestora pe persoană cumulată pe intervalul  T1 2019 – T1 2023 a fost de circa 58% (60% este majorarea dacă se iau în calcul și veniturile în natură), timp în care majorarea, tot cumulată, a PIB în termeni nominali a fost de 59%.

Ponderea veniturilor salariale s-a diminuat la doar 64,9% din total (de la un maxim de 68,1% în T1 2021). Contribuțiile provenite din prestații sociale au trecut de 21%, preluând mai mult decât cele 2,2 puncte procentuale pierdute de salarii. De reținut, ponderea veniturilor în natură a ajuns la nivelul maxim din ultimii cinci ani, de 8,8% (după ce coborâse în T1 2021 și T1 2022).

Creșterea veniturilor pe persoană din mediul urban (+11,8%, de la 2.954,32 lei până la 3.302,72 lei) a fost semnificativ mai mică decât creșterea veniturilor pe persoană în mediul rural (+18,1%, de la 1.903,76 lei spre 2.248,13). Astfel, raportul dintre nivelul de venituri din rural şi cel din urban a crescut de la 62% în T1 2021 până la 64% în T1 2022 și a ajuns la 68% în T2 2023.

Ponderea alimentelor în cheltuielile gospodăriilor, în creștere

Pe partea de cheltuieli ar fi de remarcat scăderea la cel mai înalt nivel a celor bănești, sub pragul de 92%. A continuat creșterea cotei care revine alimentelor din coșul de consum (18,2%, peste nivelurile din perioada 2020 – 2022, după ce anterior scăzuse sistematic) dar și ușoara scădere a părții alocate pentru impozite, contribuţii şi taxe la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani (31,6%).

Mărfurile nealimentare au intrat pe un trendul descrescător în pofida crizei economice traversate, dar au rămas peste ponderea lor din 2019. Sumele alocate pentru plata serviciilor au scăzut din nou spre ponderea din T1 2020, îm pofida reluării activității din sectorul HoReCa, iar ponderea consumului din surse proprii a trecut din nou peste 8%.

În mediul urban, nu mai puţin de 35,3% din cheltuielile totale au ajuns pe segmentul de impozite, contribuţii şi taxe, în timp ce, în mediul rural, deși veniturile medii sunt mult mai reduse, taxarea ocupă un spaţiu semnificativ mai mic din cheltuieli (25,8%). De remarcat și faptul că ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare este de peste patru ori mai mică în mediul urban față de mediul rural (3,5% față de 15,4%). Ceea ce ridică o problemă de echitate în susținerea cheltuielilor publice, în condiții de beneficii egale.