T1 2024 – costul cu forţa de muncă, în creștere pronunțată

de Dan Pălăngean

Costul orar al forţei de muncă a crescut în T1 2024 cu 1,85% față de trimestrul precedent, potrivit datelor publicate de INS. Comparativ cu aceeaşi perioadă din 2023, s-a înregistrat un nivel semnificativ mare decât în cei trei ani anteriori (+16,45%), în pofida unei inflații anuale mult mai scăzute (+7,08% medie lunară pe T1).

Reamintim, limita de siguranță la acest indicator-cheie pentru economie, impus prin tabloul de bord european este de +12% pentru țările non-euro (+9% pentru Zona Euro) iar situația s-a înrăutățit continuu din perspectiva macrostabilității. De reținut, indicatorul fusese adus în limitele cerute între 2020 și 2022 după depășirea din 2019, comparabilă cu cea de acum.

După o reușită favorizată de efectul de bază postpandemie în 2021 (+8,2%), productivitatea muncii pe salariat în industrie (care poate fi măsurată în condiţii rezonabile şi este luată ca reper macroeconomic) s-a plafonat în 2022 și a intrat pe un trend de scădere, accentuat în primul trimestru al anul curent (-3,4% media pe T1 și -4,7% în luna martie).

Oarecum surprinzător, învățământul figurează în comunicatul INS pe primul loc la finele T1 2024, cu un avans nominal de 32,1% (+23,4% în termeni reali). Urmează segmentul HoReCa (+27,06%), transporturile, construcțiile și tranzacțiile imobiliare, acestea din urmă cu valori în jur de +20%.

Referință importantă, industria prelucrătoare (+14,65%) figurează cu aproape două puncte procentuale sub media pe economie, pe fondul scăderii de productivitate. Totodată, revelația în formarea PIB ca schimbare de structură, sectorul de informații și comunicații, apare ceva mai jos (+13,20%), deși a avut o contribuție majoră la rezultatul economic.

Administraţia publică şi apărarea, împreună cu asigurările sociale (+13,92%), au ținut aproape de media generală a creșterilor salariale, contrar cerințelor de a limita deficitul bugetului public. Sănătatea, beneficiară anterior a atingerii mai rapide a grilei prevăzute pentru 2022, apare penultima, cu +9,94% (totuși, +2,7% în termeni reali, ajustat cu evoluția prețurilor).

În perioada care urmează, sub presiunea electorală, va fi foarte dificilă limitarea avansului salariilor bugetare pentru echilibrarea finanțelor publice. Trendul de reducere a facturii publice raportat la PIB (de la 10,4% în 2020 la 9,4% în 2021 și 8,4% în 2022) a fost stopat deja în 2023 (tot 8,4%) și se întrevede o îndepărtare în acest an de cerința venită din partea instituțiilor internaționale (7% din PIB).