T1 2024 – veniturile bănești medii pe persoană, aproape 3.000 de lei pe lună

de Dan Pălăngean

Datele publicate de INS pentru trimestrul I 2024 arată că veniturile gospodăriilor populației au crescut cu 15,3% în termeni nominali față de același trimestru din anul anterior (+7,7% ca putere de cumpărare după ajustarea cu inflația anuală medie de 7,1%). În același timp, venitul total mediu pe persoană a urcat la 3.210 lei (+14,8%). dar venitul în natură a scăzut cu -6,9%, până la 230 lei.

De reținut diferența de ritm de creștere dintre evoluţia pe gospodărie şi cea pe membru de familie. Fenomenul anterior al reducerii numărului mediu de persoane pe o gospodărie s-a inversat și s-a ajuns din nou peste limita de 2,5 persoane. Astfel, de la 2,61 de persoane/gospodărie în urmă cu cinci ani se ajunsese la numai 2,49 persoane/gospodărie în 2023 dar acum avem 2,51 persoane/gospodărie.

Trebuie subliniată și creșterea mai mare a veniturilor bănești pe persoană (16,9%, până la aproape 3.000 lei), în timp ce veniturile în natură s-au diminuat cu aproape 7%, până la 230 lei. De altfel, ponderea veniturilor în bani s-a majorat de la 91% la 93%, ceea ce constituie o revenire la situația din anii 2021 – 2022.

Ponderea veniturilor salariale s-a majorat semnificativ la 68,8% din total (de la 64,9% în T1 2023) și a urcat până la cea mai mare valoare din ultimii cinci ani. După ce urcase în perioada T1 2020 – T1 2023 până la cota 21,3%, ponderea veniturilor din prestații sociale a coborât cu două puncte procentuale, . De reținut, partea veniturilor în natură s-a redus înapoi la nivelul minim istoric de 7,2%.

Evoluţia pe partea de cheltuieli

Pe partea de cheltuieli ar fi de remarcat majorarea la cel mai înalt nivel istoric a celor bănești, peste nivelul de 93%. S-a reversat creșterea cotei alimentelor din coșul de consum (17,3%, marginal peste nivelurile din 2020 și 2021, după ce crescuse la 18,2% în T1 2022). De subliniat creșterea semnificativă a părții alocate pentru impozite, contribuţii şi taxe până la cel mai mare nivel din ultimii cinci ani (33,9%, la fel ca în anul pandemiei).

Mărfurile nealimentare au păstrat o pondere similară cu cea de anul trecut, în pofida creșterii importante a puterii de cumpărare traversate și nu au revenit la valorile din perioada 2020 – 2022. Sumele alocate pentru plata serviciilor au scăzut surprinzător, dată fiind intensificarea activității din sectorul HoReCa, iar ponderea consumului din surse proprii s-a diminuat sub pragul de 7%.

În mediul urban, nu mai puţin de 37,4% din cheltuielile totale au ajuns pe segmentul de impozite, contribuţii şi taxe, în timp ce, în mediul rural, deși veniturile medii sunt mult mai reduse, taxarea ocupă un spaţiu semnificativ mai mic din cheltuieli (27,8%). De remarcat și faptul că ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare este cu mult mai mică în mediul urban față de mediul rural (3,5% față de 12,9%). Ceea ce ar putea ridica o problemă de echitate în susținerea cheltuielilor publice, în condiții de beneficii egale.