T1 2025 – puterea de cumpărare a pensiilor, în creștere cu 15%

de Dan Pălăngean

Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în primul trimestru al anului 2025 de 3.239 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Suma a fost cu 20,72% mai mare față de același trimestru al anului anterior iar puterea de cumpărare a crescut cu 15 procente, în contextul unui indice anual de inflație calculat ca medie pe T1 2025 la 4,94%.

Suma medie de 3.239 lei privește aproape patru milioane de beneficiari care au atins vârsta legală de pensionare, cu sau fără a avea vechimea normată prevăzută de lege. Ei beneficiază de așa-numitele old age benefits (beneficii pentru persoanele în vârstă care au contribuit la sistemul de asigurări sociale al statului) și reprezintă 80% din numărul total de pensionari.

Celelalte persoane sunt asimilate imaginii de fost lucrător ajuns la vârsta de pensionare. Sumele încasate de acestea diferă semnificativ de cele ale persoanelor retrase din activitate care au și vârsta legală de pensionare. Astfel, se ajunge la o medie a plăților în sistemul asigurărilor sociale de 2.916 lei lunar.

În ordinea ponderii cu care intră în calculul la nivel național, figurează în datele CNPP urmașii (9,5%, care primesc bani în baza contribuției unui fost membru al familiei), cei încadrați în clase de invaliditate (circa 8%) și cei care au ieșit la pensie mai devreme decât prevăd normele standard legale (2,1%, majoritatea cu șanse minime de angajare la o vârstă relativ înaintată).

Doar 0,1% dintre pensionari au reușit să se încadreze în cerințele impuse pentru a beneficia de pensia anticipată fără penalizări (aplicate doar până la împlinirea vârstei legale) iar categoriile care intră la invaliditate, orfani, văduve de război – I.O.V.R. – și includerea excepțională la ajutor social sunt neglijabile numeric.

Cea mai avantajată categorie de pensionari față de situația din același trimestru al anului anterior a fost cea de persoane pensionate anticipat (creștere medie de 22,5% nominal și 16,7% în termeni reali), semnificativ peste persoanele pensionate anticipatcu pensie parțială (+13,3% nominal, în creștere cu 8% ca putere de cumpărare).

Urmașii au consemnat un ritm de scădere a veniturilor în termeni reali mai mare decât media generală (+16,4%). De reținut, categorie care a avut al doilea cel mai mic câștig suplimentar în T1 2025, deoarece avansul veniturilor s-a situat sub media generală, a fost cea a persoanelor încadrate în diverse grade de invaliditate (+15,9% nominal și 10,5% în termeni reali).

Ajutorul de completare – scădere semnificativă a numărului de beneficiari

 Numărul total al celor care beneficiază de ajutor social de completare pentru a atinge nivelul pensiei minime garantate (strict tehnic – indemnizație socială, majorată la 1.281 lei de la 1 septembrie 2024) a scăzut semnificativ (-19,8%) iar numărul beneficiarilor din sistemul de asigurări sociale s-a diminuat similar (-20,7%).

În condițiile în care evoluția naturală a un factor important, s-a produs o scădere ceva mai redusă pe segmentul celor proveniți din fostul sistem pentru agricultori (-12,1% pe parcursul ultimelor 12 luni și aproximativ -50% în ultimii cinci ani). De reţinut, există şi un mic număr de persoane care provin din sistemul militar (3,9 mii, 1,8% din totalul pensionarilor acestei categorii) ale căror venituri au trebuit completate pentru a ajunge la pragul legal minim.

În fine, ar mai fi de subliniat diferența foarte pronunțată în profil teritorial între valorile cele mai reduse ale pensiei medii (2.225 lei în județul Botoșani, 2.262 lei în Vrancea, 2.280 lei în Giurgiu și 2.280 lei în Vaslui) și cele mai crescute (3.538 lei în București, 3.509 lei în județul Hunedoara, 3.321 lei în Brașov și 3.229 lei în Gorj). Ecartul maxim de 1.313 lei este considerabil și face dificilă adoptarea unor măsuri uniforme la nivel național.