T1 2025 – venitul bănesc mediu pe persoană, 3.453 lei pe lună

Datele publicate de INS pentru trimestrul I 2025 arată că venitul mediu al gospodăriilor populației a crescut cu 13,7% în termeni nominali față de același trimestru din anul anterior (+8,3% ca putere de cumpărare după ajustarea cu inflația anuală medie de 4,94%) până la 9.148 lei. În același timp, venitul total mediu pe persoană a urcat la 3.682 lei (+14,7% nominal și +9,3% în termeni reali).

De reținut diferența de ritm de creștere dintre evoluţia pe gospodărie şi cea pe membru de familie. După ce stagnase temporar, fenomenul reducerii numărului mediu de persoane pe o gospodărie s-a reluat și s-a ajuns sub pragul de 2,5 persoane. Astfel, de la 2,61 de persoane/gospodărie în urmă cu șase ani se ajunsese la 2,50 persoane/gospodărie în 2023, a urmat o ușoară revenire la 2,51 persoane/gospodărie în 2024 iar acum avem 2,48 persoane/gospodărie.

Trebuie subliniată și creșterea mai mare a veniturilor bănești pe persoană (15,8% nominal, respectiv +10,3% ajustat cu inflația anuală, până la 3.453 lei), în timp ce veniturile în natură s-au diminuat marginal, până la 229 lei. De altfel, partea care revine veniturilor bănești s-a majorat la 94%, cea mai mare din ultimii cinci ani.

Ponderea veniturilor salariale s-a redus marginal, până la 68,4% din total (de la 68,8% în T1 2024, când s-a aflat la cea mai mare valoare din ultimii cinci ani). După ce urcase în perioada T1 2021 – T1 2023 până la cota 21,3%, ponderea veniturilor din prestații sociale a coborât cu două puncte procentuale în T1 2024, pentru a reveni peste pragul de 20% în T1 2025. De reținut, partea veniturilor în natură s-a redus la nivelul minim istoric de 6,2%.

Cheltuielile, scădere la mâncare și creștere la impozite

Pe partea de cheltuieli ar fi de remarcat majorarea la cel mai înalt nivel istoric a celor bănești, aproape de 94%. Cota alimentelor din coșul de consum s-a redus la doar 16,7%, nivel semnificativ sub cel din anii precedenți. De subliniat creșterea semnificativă a părții alocate pentru impozite, contribuţii şi taxe până la cel mai mare nivel din ultimii cinci ani (34,5%).

Mărfurile nealimentare au crescut ca pondere față de anul trecut, în contextul creșterii importante a puterii de cumpărare traversate și au revenit la valoarea din T1 2022. Sumele alocate pentru plata serviciilor au urcat și ele cu un punct procentual și au egalat pe cele cu alimente și băuturi, încă înainte de apropiata liberalizare a pieței la energia electrică furnizată populației.

În mediul urban, nu mai puţin de 37,5% din cheltuielile totale au ajuns pe segmentul de impozite, contribuţii şi taxe, în timp ce, în mediul rural, deși veniturile medii sunt mult mai reduse, taxarea ocupă un spaţiu semnificativ mai mic din cheltuieli (30%, totuși avans important de la 27,8% în urmă cu un an). De remarcat și faptul că ponderea contravalorii consumului de produse agroalimentare este cu mult mai mică în mediul urban față de mediul rural (3,0% față de 10,8%). Ceea ce ar putea ridica o problemă de echitate în susținerea cheltuielilor publice, în condiții de beneficii egale.

Dan Pălăngean