T2 2023 – Venitul mediu, 2.770 de lei lunar. Puterea de cumpărare, sub nivelul din urmă cu doi ani

de Dan Pălăngean                       

Datele publicate de INS pentru T2 2023 arată că venitul mediu al unui român a fost de 2.770 lei lunar. Suma a ajuns la 6.910 lei pe gospodărie, mai mare cu 10,7% decât în urmă cu un an dar în scădere marginală (-1%) față de trimestrul anterior. Veniturile bănești pe o persoană s-au ridicat la 2.576 lei iar cele în natură au fost echivalate cu 194 de lei.

Fapt semnificativ, de la o valoare medie de 2,65 persoane/familie în 2016 și 2,57 persoane/familie în 2020, s-a ajuns la doar 2,49 persoane pe familie în prezent, ceea ce explică de ce procentajele de creștere a veniturilor anunțate oficial sunt ceva mai mari pe persoană decât pe familie. Evoluția în termeni reali (ajustarea cu inflația medie lunară de 10,71% pe T2 2023) arată o creștere marginală a puterii de cumpărare pe persoană (+0,8%). Aceasta a fost mai mică decât declinul anterior de -1,3%, adică s-a situat sub nivelul din urmă cu doi ani.

Edificatoare pentru evoluția ritmului de creştere a veniturilor consemnat în ultimii șapte ani, este comparaţia între avansul venitului pe persoană, care s-a majorat cu 139% din 2016 încoace (în termeni nominali) şi creşterea nominală a PIB (conform datelor oficiale disponibile curent), de 108%. Ar rezulta, astfel, o îmbunătățire de aproape 15%, adică 1,75% în medie pe an.

Pondere în scădere la salarii și în creștere la protecția socială

 De reținut, salariile au continuat să-și reducă ponderea în veniturile totale, de la 69,1% în T2 2021 la 67,6% în T2 2022 și doar 66,6% în T2 2023, cea mai redusă valoare din ultimii șase ani. Totodată, a crescut din nou importanța relativă a veniturilor din prestații sociale (+1,2 pp), până la cea mai mare valoare din ultimii șase ani.

Partea care revine veniturilor în natură, a continuat să crească (+0,8 pp față de aceeași perioadă a anului trecut) dar a rămas sub valorile atinse în deceniul trecut. De remarcat și faptul că veniturile din activități independente s-au păstrat peste pragul de 2%, după scăderea semnificativă din anii 2020 – 2021, cauzată de criza pandemică.

Alocările pe cheltuieli, majorate cu alimentele și reduse cu locuirea

Pe partea de cheltuieli, odată cu scumpirile survenite la produsele alimentare, ponderea acestora a crescut considerabil (+2,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut), până la cel mai înalt nivel din ultimii șapte ani, cu excepția situației intervenite conjunctural, ca urmare a pandemiei, în T2 2020.

După adoptarea măsurilor de limitare a costurilor cu facturile casnice, ponderea cheltuielilor cu locuința și utilitățile a scăzut (-1,4 pp), ajungând chiar sub cea consemnată în T2 2018 și T2 2019.

Bugetul pentru băuturi alcoolice și tutun și-a continuat trendul de scădere și s-a intersectat cu partea care revine pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, la nivelul de 7,5%. Totodată transportul (în scădere cu -1,6 pp) a ajuns pe același palier cu mobilierul și dotarea locuinței (+0,3 pp) la valoarea de 6,2% din bugetul unei familii.

De remarcat revenirea sectorului HoReCa, fie și la nivelul atins în 2017-2018 (1,8%), precum și reluarea trendului de creștere în materie de educație și cultură până la 2,3% (totuși, încă departe de uzanțele din perioada 2016 – 2019) pe segmentul de recreere și cultură. Sumele alocate pentru comunicații au scăzut din nou, până la cea mai mică pondere din ultimii șapte ani (4,6%, în scădere continuă după maximul istoric de 6,8%, atins în pandemie).