de Dan Pălăngean
Datele publicate de INS pentru T2 2024 arată că venitul mediu al unui român a fost de 3.274 lei lunar. Suma a ajuns la 8.210 lei pe gospodărie, mai mare cu 18,8% decât în urmă cu un an și cu 2% față de trimestrul anterior. Veniturile bănești pe o persoană s-au ridicat la 3.046 lei iar cele în natură au fost echivalate cu 229 de lei.
Inversare importantă de tendință, după 2,65 persoane/familie în 2016, 2,57 persoane/familie în 2020 și doar 2,49 persoane pe familie T2 2023, s-a revenit la 2,51 persoane pe familie în T2 2024. Ceea ce explică de ce procentajele de creștere a veniturilor anunțate oficial sunt ceva mai mici pe persoană decât pe familie. Evoluția în termeni reali (ajustarea cu inflația medie lunară de 5,32% pe T2 2024) arată o creștere foarte pronunțată a puterii de cumpărare pe persoană (+12,2%).
Edificatoare pentru evoluția ritmului de creştere a veniturilor consemnat în ultimii șapte ani, este comparaţia între avansul venitului pe persoană, care s-a majorat cu 159% din 2017 încoace (în termeni nominali) şi creşterea nominală a PIB (+106% conform datelor oficiale disponibile curent), de %. Ar rezulta o îmbunătățire de aproape 31%, adică aproape 4% în medie pe an.
Pondere în creștere la salarii și în scădere la protecția socială
De reținut, salariile au reintrat pe creștere ca pondere în veniturile totale, de la 66,6% în T2 2023 la 67,8% în T2 2024, valoare identică cu cea din T2 2020 și a doua cea mai mare din ultimii șapte ani. În schimb, oarecum suprinzător, s-a redus importanța relativă a veniturilor din prestații sociale (-1,8 pp), până la nivelul din T2 2020, adică cea mai mică valoare din ultimii cinci ani.
Partea care revine veniturilor în natură, a rămas stabilă la 7%, peste nivelurile din aceeași perioadă a anilor 2021 și 2022 dar sub valorile atinse în deceniul trecut. De remarcat și faptul că veniturile din activități independente s-au păstrat peste pragul de 2%, după scăderea semnificativă din anii 2020 – 2021, cauzată de criza pandemică.
Alocările pe cheltuieli, reduse cu alimentele și locuirea
Pe partea de cheltuieli, odată cu anumite survenite la produsele alimentare, ponderea a scăzut înapoi la nivelul din urmă cu doi ani (35,1% și -2,1 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut), al doilea cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani. După adoptarea și păstrarea măsurilor de limitare a costurilor cu facturile casnice, ponderea cheltuielilor cu locuința și utilitățile a scăzut din nou (-1,3 pp, după -1,4 pp anterior), ajungând la doar 12,8%.
Bugetul pentru băuturi alcoolice și tutun și-a păstrat ponderea la 7,5% și a trecut sub partea care revine pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, (7,9%). Totodată, au crescut semnificativ cheltuielile relative cu transportul (+1 pp, până la 7,2%), mobilierul și dotarea locuinței (+0,6 pp, 6,8%) și sănătatea (+0,4 pp, până la +6,2%).
De remarcat revenirea sectorului HoReCa (2,5%, +0,7 pp și cel mai înalt nivel din ultimii șapte ani), precum, păstrarea trendului de creștere în materie de recreere și cultură (tot 2,5%, +0,2pp și tot cel mai înalt nivel din ultimii șapte ani) și micul avans pe segmentul de educație (de la 0,5% la 0,6%). Sumele alocate pentru comunicații au scăzut din nou, până la cea mai mică pondere din ultimii șapte ani (4,1%, în scădere continuă după maximul istoric de 6,8%, atins în pandemie).
| Știri BVB