Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în T3 2022 de 2.062 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Suma a fost cu 10,56% mai mare față de aceeași lună a anului anterior, dar puterea de cumpărare (PENSIA REALĂ) a scăzut cu peste patru procente, în contextul unui indice anual de inflație calculat ca medie pe T3 2002 la 15,39%.
Suma medie de 2.062 lei privește aproape patru milioane de beneficiari care au atins vârsta legală de pensionare, cu sau fără a avea vechimea normată prevăzută de lege. Ei beneficiază de așa-numitele old age benefits (beneficii pentru persoanele în vârstă care au contribuit la sistemul de asigurări sociale al statului) și reprezintă doar 86% dintre cei care au primit lunar pensii de asigurări sociale de stat (80% din numărul total de pensionari).
Celelalte persoane sunt asimilate imaginii de fost lucrător ajuns la vârsta de pensionare. Sumele încasate de acestea diferă semnificativ de cele ale persoanelor retrase din activitate care au și vârsta legală de pensionare. Astfel, se ajunge la o medie a plăților în sistemul asigurărilor sociale de doar 1.776 lei lunar.
În ordinea ponderii cu care intră în calculul la nivel național, figurează în datele CNPP urmașii (cam 10%, care primesc bani în baza contribuției unui fost membru al familiei), cei încadrați în clase de invaliditate (ceva mai mult de 8%) și cei care au ieșit la pensie mai devreme decât prevăd normele standard legale (2%, majoritatea cu șanse minime de angajare la o vârstă relativ înaintată).
Mai puțin de 0,2% dintre pensionari au reușit să se încadreze în cerințele impuse pentru a beneficia de pensia anticipată fără penalizări (aplicate doar până la împlinirea vârstei legale) iar categoriile care intră la invaliditate, orfani, văduve de război – I.O.V.R. – și includerea excepțională la ajutor social sunt neglijabile numeric.
Cea mai avantajată categorie de pensionari față de situația din același trimestru al anului anterior a fost cea de persoane pensionate anticipat cu pensie parțială (creștere medie de 17,78% nominal însă numai +2,07% real), urmată de persoanele pensionate anticipat dar cu drepturi integrale (+13,39% dar în pierdere ca putere de cumpărare, respectiv -1,73%).
Urmașii au consemnat un ritm de scădere a veniturilor în termeni reali aproape identic cu media generală (-3,68%). De reținut, categoria care a avut de pierdut cel mai mult în T2 2022, deoarece avansul veniturilor a fost mult sub inflația consemnată oficial, a fost cea a persoanelor încadrate în diverse grade de invaliditate (+6,57% nominali dar -7,64% în termeni reali).
Numărul celor care beneficiază de ajutor social de completare pentru a atinge nivelul pensiei minime garantate (indemnizația socială, cifrată la 1.000 lei) a crescut la 1.153,4 mii persoane, după ce scăzuse sub pragul de 1 milion în cei doi ani anteriori (+24,4% față de același trimestru al anului precedent).
Prin contrast, în condițiile în care evoluția naturală a fost factorul cel mai important, s-a produs o scădere semnificativă pe segmentul celor proveniți din fostul sistem pentru agricultori, până la doar 122,1 mii persoane (-6,1%). Există şi un mic număr de persoane care provin din sistemul militar (6,2 mii sau 3,2% din totalul acestei categorii) ale căror venituri au trebuit completate pentru a ajunge la pragul legal minim.
De reținut diferența relativ pronunțată în profil teritorial între valorile cele mai reduse ale pensiei medii (1.409 lei în județul Botoșani, 1.419 lei în Giurgiu și 1.426 lei în Vrancea) și cele mai crescute (2.359 lei în județul Hunedoara, 2.251 în București și 2.085 lei în județul Brașov). Ecartul maxim de 950 de lei este considerabil (67%) și va face dificilă adoptarea unor măsuri uniforme la nivel național.
Autor: Dan Pălăngean
| Știri BVB