T3 2022 – Venitul mediu lunar al unui român, 2.662 lei. Modificările în alocarea banilor

de Dan Pălăngean

Datele publicate de INS pentru T3 2022 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 2.662 lei lunar pe persoană (+18% față de T3 2021) și 6.668 lei pe familie (+17%). În contextul păstrării activității economice la un nivel robust, veniturile bănești NOMINALE pe persoană au crescut cu 16,4% față de același trimestru al anului precedent iar cele în natură s-au majorat cu 25,1%.

Comparativ cu situația din anul de referință 2015, veniturile au crescut în termeni nominali semnificativ peste rezultatul economic (circa +146% pe gospodărie și +160% pe persoană față de numai +96% în cazul PIB). Evoluția exprimată în euro pe persoană este de +135%, în condițiile în care devalorizarea leului față de moneda unică europeană a fost de doar 11%.

Diferența dintre avansul veniturilor pe o gospodărie și cel consemnat la nivel individual se explică printr-pronunțată diminuare a numărului de persoane pe gospodărie, de la 2,65 persoane în 2015 la doar 2,50 persoane în 2022, evoluție rapidă care ar trebui urmărită mai atent, deoarece are consecințe importante în plan socio-economic.

 Ponderea salariilor în scădere, cea a prestațiilor sociale în creștere

De reținut, ponderea salariilor în structura veniturilor totale ale unei gospodării a scăzut la cel mic nivel din ultimii patru ani (68,2%, după ce urcase la 69,6 în T3 2021). În schimb, partea care revine prestațiilor sociale a urcat la 19,6% (maximul pe ultimii cinci ani), deși a rămas sub valorile consemnate în perioada 2015 – 2017.

Ponderea veniturilor în natură a reintrat pe creștere și a ajuns la 6,4%, la fel ca în urmă cu doi ani.  Pe  fondul unei evoluții bune a sectorului agricol, veniturile din agricultură au trecut din nou pragul de 2% de la doar 1,5% anterior. Interesant, veniturie din proprietate și vânzarea de active au atins un minim istoric (doar 0,6% din total).

Pe partea de consum, pe fondul creșterii semnificative a prețurilor, ponderea sumelor alocate pentru produse agroalimentare și băuturi nealcoolice a crescut față de aceeași perioadă anului anterior. Totodată, revenirea din sectorul HoReCa (ajunsă acum doi ani la doar 0,7%) s-a menținut la 1,6% din total și a rămas sub nivelurile atinse în 2018-2019.

Reluarea deplasărilor și creșterea prețurilor la combustibili au dus la majorarea ponderii cheltuielilor pentru transport (majorate la 7,4% atins și în urmă cu patru ani), iar renunțarea la lucrul de acasă și la școala on-line a condus la scăderea sumelor alocate pentru comunicații (4,6%, la fel ca în perioada prepandemie).

De reținut și avansul părții care revine sumelor pentru locuință, apă, electricitate, gaze, combustibili, cea de a doua grupă de cheltuieli ca importanță, pe fondul liberalizării prețurilor la energie. Iar asta în pofida măsurilor de compensare luate din bugetul public, îndeosebi pentru protejarea categoriilor defavorizate. În schimb, cheltuielile pentru alcool și tutun s-au ajustat la minimul perioadei analizate.

Alocările de bani pentru sănătate au revenit spre cota de 5%, după ce efectele pandemiei s-au disipat, însă au rămas peste cele din 2015 – 2019. Sumele alocate pentru recreere și cultură, înjumătățite în termeni relativi în T3 2020 față de T3 2018 (de la 7,5% la doar 3,8%) au rămas încă sub uzanța anilor anteriori (doar 5,3%).

Decalajul dintre mediul urban și cel rural a continuat să scadă

Semnal important pentru politica de dezvoltare în teritoriu, creșterea veniturilor personale pe medii de rezidență a păstrat schimbarea de trend după ce decalajul dintre urban și rural se majorase sistematic până în 2019, până la un raport de 165% între veniturile de la oraş și cele de la sat. Însă, aici ar putea fi vorba și despre tendința unor persoane cu posibilități de a se muta la periferia marilor orașe.

Este un semnal privind stoparea polarizării sporului de bunăstare obținut pe parcursul creșterii economice. De reținut păstrarea unor diferențe majore în structura pe surse de venit, cu cele din drepturi salariale mai importante la oraș (74,7% și doar 57,3% la sat) iar cele din prestații sociale mai importante în mediul rural (21,7% și 18,4% la oraș), unde ponderea veniturilor în natură este superioară („scor” 10,5% la 4%).