T3 2024 – Venitul mediu lunar al unui român, aproape 3.300 lei. Modificările în alocarea banilor

de Dan Pălăngean

Datele publicate de INS pentru T3 2024 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 3.299 lei lunar pe persoană (+13% față de T3 2023) și 8.255 lei pe familie. În contextul păstrării activității economice la un nivel robust, veniturile bănești NOMINALE pe persoană au crescut cu 9,4% față de același trimestru al anului precedent iar cele în natură s-au majorat cu 10,2%.

Comparativ cu situația din anul 2017, veniturile au crescut în termeni nominali semnificativ peste rezultatul economic (circa +141% pe gospodărie și +152% pe persoană față de numai +106% în cazul PIB trimestrial, de la 216.885,8 milioane lei până la 446.176,2 milioane lei). Evoluția exprimată în euro pe persoană este de +132%, în condițiile în care devalorizarea leului față de moneda unică europeană a fost de doar 8,6% (de la 4,5814 lei/euro la 4,9746 lei/euro).

De remarcat în ultimii ani, dispariția diferenței dintre avansul veniturilor pe o gospodărie și cel consemnat la nivel individual. După o diminuare a numărului de persoane pe gospodărie, de la 2,62 persoane în 2017 la doar 2,50 persoane în 2022, valoarea s-a stabilizat, evoluție care ar trebui urmărită mai atent, deoarece are consecințe importante în plan socio-economic.

 Ponderea salariilor în revenire, cea a prestațiilor sociale în scădere

De reținut, ponderea salariilor în structura veniturilor totale ale unei gospodării a coborât la 66,3%, cea mai mică vaoare din ultimii șapte ani (maximul de 69,5% a fost atins în T3 2019). În schimb, partea care revine prestațiilor sociale a crescut semnificativ (pe fond electoral), până la 21,2%, după ce se situase sub pragul de 20% începând din 2018 încoace.

Ponderea veniturilor în natură a scăzut marginal și a ajuns la 6,4%, nivel identic cu cel din T3 2020 și T3 2022. Pe  fondul unei evoluții neconvingătoare a sectorului agricol, veniturile din agricultură s-au menținut la doar 1,7%. Veniturile din proprietate și vânzarea de active și-au continuat revenirea după minimul istoric atins în urmă cu doi ani (1,1% față de 0,6% din total).

Pe partea de consum, pe fondul temperării creșterii prețurilor, ponderea sumelor alocate pentru produse agroalimentare și băuturi nealcoolice a scăzut față de aceeași perioadă anului anterior și a atins cea mai mică valoare din ultimii cinci ani. A continuat revenirea din sectorul HoReCa (ajunsă în pandemie ani la doar 0,7%) până la 2,1% din total, peste maximul anterior (2%) atins în T3 2019.

Scăderea relativă a prețurilor la combustibili a dus la reducerea semnificativă a ponderii cheltuielilor pentru transport (majorate în T3 2023 la 9,2%, record istoric), iar creșterea veniturilor, combinată cu o piață de profil competitivă, a condus la scăderea sumelor alocate pentru comunicații (4,1%, după un maxim de 5,9% atins conjunctural în perioada de pandemie).

De reținut reluarea creșterii părții care revine sumelor pentru locuință, apă, electricitate, gaze, combustibili, cea de a doua grupă de cheltuieli ca importanță, în pofida limitării prețurilor la energie prin măsurile de compensare luate din bugetul public (14,1% după 13,3% anterior, dar încă mult sub valorile uzuale din perioada 2017 – 2022). Cheltuielile pentru alcool și tutun s-au păstrat la minimul perioadei analizate.

Alocările de bani pentru sănătate au revenit spre cota de 5,9%, chiar după ce efectele pandemiei s-au disipat și s-au situat clar peste peste cele din 2017 – 2019. Sumele alocate pentru recreere și cultură au păstrat trendul crescător după ce fuseseră înjumătățite în termeni relativi în T3 2020 față de T3 2018 (de la 7,5% la doar 3,8%). Totuși, nivelul de 5,9% a rămas sub cel din perioada 2018 – 2019.

Decalajul dintre mediul urban și cel rural a revenit pe creștere

Semnal important pentru politica de dezvoltare în teritoriu, creșterea veniturilor personale pe medii de rezidență și-a schimbat trendul, după ce decalajul dintre urban și rural se diminuase sistematic din 2019 până în 2022 (+65% la +43%), până la un raport de 152% între veniturile pe persoană de la oraş și cele de la sat.

Este un semnal privind reluarea polarizării sporului de bunăstare obținut pe parcursul creșterii economice. De reținut, diferența majoră în structura pe surse de venit, cu drepturi salariale mai importante la oraș (74%, față de doar 56,2% la sat) și cele din prestații sociale ceva mai mari în mediul rural (22,3%, față de 20,5% la oraș), unde ponderea veniturilor în natură este superioară („scor” 10,6% la 3,8%).