de Dan Pălăngean
Datele publicate de INS pentru T3 2025 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 3.789 lei lunar pe persoană (aproape +15% față de T3 2024) și 9.420 lei pe familie. În contextul păstrării avansului economic în termeni reali la doar +0,9%, veniturile bănești NOMINALE pe persoană au crescut cu 15,7% față de același trimestru al anului precedent iar cele în natură s-au majorat cu 10,2%.
Cu toate acestea, pe fondul creșterii semnificative a inflației (de la o medie de 5,32% în T2 2025 până la 9,19% în T3 2025) ar fi de reținut scăderea de -0,9% a veniturilor nominale față de trimestrul anterior, ceea ce arată o scădere importantă a puterii de cumpărare. Este o ajustare după un avans rapid (+111% pe parcursul ultimilor șapte ani, vezi tabelul).
De remarcat și reluarea scăderii numărului de persoane pe gospodărie (2,49), după trei ani în care acest indicator se stabilizase la 2,5 persoane după o diminuare sistematică, de la 2,60 persoane în 2018 la doar 2,50 persoane în 2022. Această evoluție ar trebui urmărită mai atent, deoarece are consecințe importante în plan socio-economic.
Ponderea salariilor în revenire, cea a prestațiilor sociale în scădere
De reținut, ponderea salariilor în structura veniturilor totale ale unei gospodării a revenit la 68,4%, după ce consemnase în urmă cu au an cea mai mică vaoare din 2018 încoace (maximul de 69,6% a fost atins în T3 2021). În schimb, partea care revine prestațiilor sociale a scăzut înapoi spre pragul de 20%, sub care s-a aflat în perioada 2018 – 2023.
Ponderea veniturilor în natură a scăzut la doar 5,7%, cel mai mic nivel din 2018 încoace. În pofida unei evoluții relativ bune a sectorului agricol, ponderea veniturilor din agricultură s-a menținut la doar 1,7%. Veniturile din proprietate și vânzarea de active și-au continuat revenirea după minimul istoric atins în urmă cu trei ani (1,2% față de 0,6% din total).
Pe partea de consum, ponderea sumelor alocate pentru produse agroalimentare și băuturi nealcoolice a scăzut sensibil față de aceeași perioadă anului anterior și a atins cea mai mică valoare din ultimii șase ani. A continuat expansiunea din sectorul HoReCa (ajunsă în pandemie ani la doar 0,7%) până la 2,4% din total.
Evoluția prețurilor la combustibili a dus la creșterea ușoară a ponderii cheltuielilor pentru transport (6,9%, însă departe de recordul atins în T3 2023), iar creșterea veniturilor, combinată cu o piață de profil competitivă, a condus la scăderea în continuare a sumelor alocate pentru comunicații (3,8%, după un maxim de 5,9% atins conjunctural în perioada de pandemie).
De reținut reluarea creșterii părții care revine sumelor pentru locuință, apă, electricitate, gaze, combustibili, cea de a doua grupă de cheltuieli ca importanță, după eliminarea plafonării prețului la energia electrică (15% după 14,1% anterior, dar încă sub valorile din perioada 2018 – 2019 și din 2021). Cheltuielile pentru alcool și tutun au coborât la minimul perioadei analizate (6,4%).
Alocările de bani pentru sănătate au avansat vizibil, până cota de 6,9%, nivelul maxim din cei opt ani analizați. Sumele alocate pentru recreere și cultură au păstrat ponderea din T3 2024 (5,9%, maximul ultimilor șase ani) după revenirea treptată de la înjumătățirea din pandemie (de la 7,5% în T3 2018 la doar 3,8% în T3 2020).
Decalajul dintre mediul urban și cel rural, peste 50%
Semnal important pentru politica de dezvoltare în teritoriu, creșterea veniturilor personale pe medii de rezidență a păstrat raportul veniturilor dintre urban și rural peste pragul de 150%. Acesta se diminuase sistematic din 2019 până în 2022 (de la 165% la 143%), pe datele referitoare la veniturile pe persoană de la oraş și cele de la sat.
Este un semnal privind menținerea polarizării sporului de bunăstare obținut pe parcursul creșterii economice. De reținut, diferența majoră în structura pe surse de venit, cu drepturi salariale mai importante la oraș (73,8%, față de doar 59,8% la sat) și cele din prestații sociale ceva mai mari în mediul rural (20,6%, față de 19,8% la oraș), unde ponderea veniturilor în natură este net superioară („scor” 8,8% la 2,2%).
| Știri BVB