T4 2023: Avansul costului cu munca, peste performanța economică

de Dan Pălăngean

Costul orar al forţei de muncă a crescut în T4 2023 cu 16,85% faţă de aceeaşi perioadă din anul anterior, potrivit datelor publicate de INS. Pe fondul unei inflații încă relativ ridicate (+10,4% media anuală), România a depășit nivelul de siguranță la acest indicator-cheie pentru economie, impus prin tabloul de bord european (maxim 12% pentru țările non-euro și 9% pentru Zona Euro).

Astfel, după ce a păstrat un ritm relativ ridicat, pe contrasens cu evoluția PIB în 2020 (-3,7%) creșterea costurilor cu forța de muncă a depășit ușor nivelul inflației medii anuale în 2021 (5,05%) și a coborât sub nivelul acesteia din 2022 (+13,8%). Datele actuale indică o majorare la finele anului trecut peste posibilitățile reieșite din creșterea PIB, estimată curent la 2% în termeni reali.

Productivitatea muncii și producția industrială, scăderi îngrijorătoare

Pentru raportare la rezultatele la nivel individual din economie, menţionăm că productivitatea muncii pe salariat  în industrie (cea care poate fi măsurată în condiţii rezonabile şi este luată ca reper pentru referință macroeconomică) a scăzut din nou în 2023 cu -5,3%. Astfel, din 2019 încoace, în pofida avansului economic per total, producția industrială s-a diminuat îngrijorător (-11,3%).

Ajustarea salariilor reale în raport cu cea a productivității muncii trebuie privită din perspectiva alinierii politicii economice la regulile clasice. Evoluția negativă pe anul trecut a acestui indicator pe T4 2023 (-4,2% medie lunară în intervalul octombrie – decembrie, cu o performanță tot mai slabă, de la -1,8% în octombrie spre -6,2% în decembrie) se corelează cu scăderea producției industriale (-4,9% pe datele estimate pentru 2023).

Sănătatea și asistența socială, pe ultimul loc 

În structura pe ramuri de activitate, s-au înregistrat diferenţe semnificative la nivelul modificărilor salariale, de la majorări de 30,15% în construcții și până la doar 9,31% în sănătate și asistență socială. Podiumul creșterilor a fost completat de învățământ (23,58%) și serviciile de transport și depozitare (21,72%).

De reținut, sectorul „Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale” a revenit pe final de an foarte aproape de media națională (16,58% față de 16,85%), în pofida necesității de a ajusta deficitul bugetului public. Intermedierile financiare și asigurările (11,54%) s-au plasat în subsolul clasamentului, alături de activitățile de spectacole, culturale și recreative (11,38%) dar peste inflația medie anuală.

Creșterea costurilor cu munca a majorat veniturile însă a contribuit la menținerea deficitelor externe, în contextul declinului producției de bunuri. Majorările salariale au crescut sursa de taxare pentru alimentarea bugetului de asigurări sociale peste ritmul în care au avansat pensiile (circa 13%), ceea ce a mai atenuat anul trecut minusul pe acest segment al finanțelor publice.

Una peste alta, se impune recorelarea avansului sumelor angajate de stat în limitele de suportabilitate pentru echilibrele macroeconomice. Inclusiv pe calea temperării cheltuielilor publice, nu doar pe zona salariaților bugetari (cu implicații mai largi pe piața muncii, unde statul este market-maker) dar și pe zona pensiilor, deja majorate la începutul anului în curs cu 13,8% și în curs de recalculare.