de Dan Pălăngean
Datele publicate de INS pentru T4 2023 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 2.999 lei lunar pe persoană și 7.504 lei pe familie (circa +13% față de T4 2022). În contextul reducerii avansului economic (+2,1%, valoare estimat curent pentru PIB pe anul trecut), veniturile bănești nominale pe persoană au crescut cu 14% față de același trimestru al anului precedent (+6,4% ca putere de cumpărare, în contextul inflației medii trimestriale de 7,14%) iar cele în natură s-au majorat cu 3,8% (dar -3,1% în termeni reali).
Comparativ cu situația din anul 2019, veniturile au crescut în termeni nominali „în linie” cu rezultatul economic (50,1% pe gospodărie, deși +54,7% pe persoană, comparativ cu 50,3% în cazul PIB). De reținut, majorarea exprimată în euro pe persoană este de +31,7%, în condițiile în care devalorizarea leului față de moneda unică europeană a fost de doar 4,3%.
Diferența dintre avansul veniturilor pe o gospodărie și cel consemnat la nivel individual se explică printr-o pronunțată diminuare a numărului de persoane pe gospodărie, de la 2,58 persoane în 2019 la doar 2,50 persoane în 2023, evoluție care ar trebui urmărită mai atent, deoarece are consecințe importante în plan socio-economic.
Ponderea salariilor în scădere, cea a prestațiilor sociale în creștere
De reținut, ponderea salariilor în structura veniturilor totale ale unei gospodării a înregistrat o ușoară revenire, după ce scăzuse la cel mic nivel din ultimii patru ani (66,8%, de la 66,6% în T4 2022). Totodată, partea care revine prestațiilor sociale a urcat peste pragul de 20% și a ajuns la maximul pe ultimii cinci ani (după un recul temporar în T4 2021).
Ponderea veniturilor în natură a reintrat pe scădere după ce urcase până la 8% anterior, dar s-a păstrat peste nivelurile din 2019 și 2020. În pofida unei evoluții mai bune a sectorului agricol, veniturile din agricultură și-au redus din nou ponderea, până la 1,4%, cea mai redusă valoare din ultimii cinci ani. Veniturile din proprietate și vânzarea de active au coborât sub pragul de 1% dar cele din activități independente au ajuns la un maxim de 2,2% (de la numai 1,5% anterior).
Pe partea de cheltuieli, am considerat util să vă prezentăm structura alocărilor din bugetele familiale, pe model european COICOP (12 clase de produse și servicii și nu cele 3 categorii mari, produse alimentare, nealimentare și servicii incluse în calcul IPC la nivel național). De remarcat ponderea încă relativ însemnată a produselor alimentare (34,2%, totuși în scădere de la 34,8% în urmă cu un an) și poziționarea sumelor pentru băuturi și tutun (7,4%), imediat după cele pentru îmbrăcăminte și încălțăminte (8,2%) și peste banii de transport (7,2%) sau mobilier și dotarea locuinței (6%)
În fine, merită semnalat decalajul major dintre mediul urban și cel rural, cu o diferență de peste 45% între sumele cheltuite lunar pe persoană (3.066 lei în urban și doar 2.103 lei în rural), mascat de media la nivel național (2.603 lei). Cu toate acestea, banii pentru plata de impozite, taxe, cotizații și contribuții trec de o treime în urban (35,2%), față de un sfert în rural (26,2%). Adică orășenii sunt taxați aproape de două ori mai mult (1.079 lei față de 551 lei).
| Știri BVB