T4 2024 – Venitul mediu lunar, creștere în termeni reali de 10 ori mai mare decât cea a PIB

de Dan Pălăngean

Datele publicate de INS pentru T4 2024 arată că veniturile românilor au ajuns la nivelul de 3.424 lei lunar pe persoană și 8.568 lei pe familie (+14,2% față de T4 2023). În contextul reducerii avansului economic (+0,9%, valoare estimat curent pentru PIB pe anul trecut), veniturile bănești nominale pe persoană au crescut cu 14,4% față de același trimestru al anului precedent (+9% ca putere de cumpărare, în contextul inflației medii trimestriale de 4,97%, adică de 10 ori mai mare decât avansul PIB) iar cele în natură s-au majorat cu 11,4% (+6,1% în termeni reali).

Comparativ cu situația din anul 2020, veniturile au crescut în termeni nominali mai puțin decât rezultatul economic (59,1% pe gospodărie, deși +63,1% pe persoană, comparativ cu 65,6% în cazul PIB). De reținut, majorarea exprimată în euro pe persoană a ajuns la 58,6% (!!), în condițiile în care devalorizarea leului față de moneda unică europeană a fost de doar 1,3% (4,8371 lei/€ în 2020 și 4,9746/€ în 2024).

Diferența dintre avansul veniturilor pe o gospodărie și cel consemnat la nivel individual se explică printr-o pronunțată diminuare a numărului de persoane pe gospodărie, de la 2,57 persoane în 2020 la doar 2,50 persoane în 2024 (la fel ca în 2023), evoluție care ar trebui urmărită mai atent, deoarece are consecințe importante în plan socio-economic.

Ponderea salariilor în scădere, cea a prestațiilor sociale în creștere

 De reținut, ponderea salariilor în structura veniturilor totale ale unei gospodării a înregistrat cel mai scăzut nivel din ultimii cinci ani (doar 66,0%, de la 68,3% în T4 2020). Totodată, partea care revine prestațiilor sociale și-a continuat creșterea după ce trecuse pragul de 20% în T4 2023 și a ajuns la maximul pe ultimii cinci ani (+21%).

Ponderea veniturilor în natură și-a continuat diminuarea, după ce urcase până la 8% anterior, și a ajuns sub nivelul din 2020. În pofida unei evoluții destul de slabe a sectorului agricol, veniturile din agricultură și-au crescut din nou ponderea, până la 1,8%, a doua cea mai mare valoare din ultimii cinci ani. Veniturile din proprietate și vânzarea de active au coborât sub pragul de 1% iar cele din activități independente la 1,9% (de la 2,2% anterior).

Pe partea de cheltuieli, am considerat util să vă prezentăm structura alocărilor din bugetele familiale, pe model european COICOP (12 clase de produse și servicii și nu cele 3 categorii mari, produse alimentare, nealimentare și servicii incluse în calcul IPC la nivel național). De remarcat ponderea încă relativ însemnată a produselor alimentare (33%, în scădere de la 34,2% în urmă cu un an) și poziționarea sumelor pentru băuturi și tutun (7,2%), după cele pentru îmbrăcăminte și încălțăminte (8,9%) și peste banii de mobilier și dotarea locuinței (6,8%), transport (6,6%) și sănătate (6%).

În fine, merită semnalat decalajul dintre mediul urban și cel rural, cu o diferență de 42% (totși, în scădere de la 45% anterior) între sumele cheltuite lunar pe persoană (3.402 lei în urban și doar 2.388 lei în rural), mascat de media la nivel național (2.908 lei). Cu toate acestea, banii pentru plata de impozite, taxe, cotizații și contribuții au fost aproape duble în urban (1.204 lei), față de rural (644 lei).