Tanczos Barna: Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) este o povară prea mare pentru economie, care trebuie eliminat gradual 

• “România nu a fost în stare să rezolve gap-ul  de TVA în ultimii 35 de ani. Eu nu cred că în două-trei luni de zile se  va rezolva această problemă”.

• “Gap-ul de TVA nu este vitamina C”

Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) este o povară prea mare pentru economie, a declarat vicepremierul Tanczos Barna, la conferința Income Magazine, dar eliminarea nu poate fi făcută în 2026, ci gradual. 

În opinia mea, în câțiva ani acest impozit ar trebui să iasă din paleta de impozite aplicate de statul român. Dar pot fi de acord și cu domnul ministru Nazare că nu se poate face asta de azi pe mâine. Adică nu putem elimina complet IMCA în 2026. Dar în 2026 ar trebui să îl reducem semnificativ și să eliminăm  elementul de discriminare.

În același timp, trebuie să avem o soluție pentru a stopa exportul de profit. Folosesc această terminologie pentru că, deși nu este una academică, înțelege toată lumea la ce mă refer. Este vorba de acele companii multinaționale care încearcă să externalizeze costuri prin care reduc profitul din România și practic plătesc mai puțin impozit pe profit în România”.

Întrebat ce soluții sunt pentru companiile care nu externalizează profitul și se confruntă cu probleme din cauza IMCA, vicepremierul Barna a spus: “Mi-ar plăcea să spun că de mâine eliminăm IMCA. Dar știu foarte bine cu ce se confruntă domnul Nazare în calitate de ministru al Finanțelor. Nu cred că putem să eliminăm IMCA din 2026, deși mi-aș dori. De aceea vorbesc de o reducere treptată . M-aș bucura dacă, în loc de 0,5% ar fi 0,25%  și atunci am afecta doar acele companii care sunt sub un prag de rentabilitate de 1,8% sau 1,6%, chiar acele companii care aproape nu au profit.

Sunt convins că actuala coaliție va lua o decizie săptămâna viitoare cu privire la IMCA. Dar să nu uităm că avem un acord cu Comisia Europeană pe păstrarea sistemului de impozitare și, dacă ieșim din acel acord, intrăm într-o discuție extrem de complicată pe tot ce înseamnă PNRR, cererea de plată 4, redeschiderea discuțiilor pe deficit excesiv. Orice zdruncinare, orice eliminare a impozitelor creează probleme majore la încasări.

Să fie clar – nu susțin IMCA, cred că a fost o decizie greșită și nu a produs acele rezultate pe care le-ar fi așteptat unii. A fost gândit ca un impozit împotriva unui singur sector, de retail, în principal,  împotriva companiilor internaționale din acest domeniu, dar s-a extins la toate companiile, pentru că, altfel, ar fi fost o discriminare. Vedem acum rezultatele, ar fi fost foarte bine să nu se introducă niciodată. Dar scoaterea acestui tip de impozit o să afecteze balanța de încasări, de plăți, ale Ministerului Finanțelor si  decizia finală trebuie luată acolo. Vedem la ce concluzie ajungem în următoarele zile.

Deficitul nostru este o problemă urmărită atent de Bruxelles și de specialiștii de acolo. Dacă eliminăm ceva, trebuie să punem altceva la loc. Dacă venim cu un program de relansare economică care implică fonduri de la bugetul de stat, trebuie să spunem de unde tăiem sau de unde aducem veniturile suplimentare. Cel mai ușor este să spunem că încasăm și mai mult din TVA. O să vedem când se va calcula pe o formulă agreată noul gap de TVA. Dar nu putem folosi mereu gap-ul de TVA că nu este vitamina C, nu se rezolvă orice cu gap-ul de TVA. România nu a fost în stare să rezolve gap-ul  de TVA în ultimii 35 de ani. Eu nu cred că în două-trei luni de zile se  va rezolva această problemă.

Eu cred că acțiuni gen Jupiter 4, care au fost lansate de ANAF, de Ministerul Finanțelor împreună cu Procuratura, împreună cu Poliția Economică, o să dea rezultate. Sunt exact acele măsuri de care avem nevoie țintit pe acele persoane juridice și juridice care nu-și plătesc impozitele”.

În opinia lui Tanczos Barna, industria auto, pilonul principal al exportului din România, trece printr-o perioadă extrem de complicată pe plan regional și mondial: “Nu trece zi să nu ne trezim cu câte un model nou pe piață din diverse țări. Aceste provocări sunt mai mari decât au fost vreodată pentru industria auto din Europa, nu doar din România. Interesul nostru e să ținem aceste companii în România și producția acestor modele în România. Suntem într-o concurență acerbă cu platforme de producție ale acelorași companii din România sau Europa – Turcia sau Maroc sunt zone în care pot fi transferate oricând capacități de producție sau produse modele.

Noi trebuie să prevenim acest lucru, de aceea cred în 2026 trebuie să aprobăm creditul fiscal pentru cercetare-dezvoltare, acest lucru înseamnă că industria auto poate beneficia de un sprijin, un stimul similar cu cel care există pe alte piețe, în alte țări, inclusiv UE”.