Ţările cu datorii către China vor plăti sume record în 2025 (studiu)

Ţările emergente care s-au împrumutat de la China vor plăti Beijingului sume record în 2025, conform unui studiu publicat marţi de Institutul Lowy din Australia, care invocă un “val uriaş” de rambursări şi plăţi de dobânzi, relatează marţi France Presse, potrivit Agerpres.

Aceste împrumuturi se înscriu în cadrul programului mondial de infrastructură denumit “Noul drum al mătăsii”, lansat de China în 2013 pentru a-şi dezvolta legăturile comerciale cu restul lumii şi a-şi asigura aprovizionarea cu materialele necesare dezvoltării în diferite domenii.

“Ţările emergente se confruntă cu un val uriaş de plăţi ale datoriilor şi dobânzilor către China”, avertizează cercetătorul Riley Duken într-un studiu realizat de Institutul Lowy, un think tank independent cu sediul în Sydney.

În următorii zece ani, potrivit acestui studiu, China nu va mai fi “bancherul ţărilor în curs de dezvoltare”, ci un “colector de datorii”, în sensul că va primi mai mult în rambursări decât va face împrumuturi.

Institutul Lowy a analizat datele Băncii Mondiale pentru a calcula obligaţiile de rambursare ale ţărilor emergente.

Cele mai sărace 75 de ţări din lume vor efectua astfel “rambursări record ale datoriei” către China în 2025, pentru o sumă totală estimată la 19 miliarde de euro.

“Presiunea exercitată de împrumuturile către statul chinez, cuplată cu creşterea rambursărilor către o serie de creditori internaţionali, exercită o presiune financiară enormă asupra economiilor în dezvoltare”, explică institutul australian.

În prezent, potrivit acestui studiu, contractarea de credite din partea Chinei este în scădere peste tot în lume.

Honduras şi insulele Solomon au beneficiat de împrumuturi chineze după ce şi-au rupt relaţiile diplomatice cu Taiwanul în 2023, respectiv în 2019. Indonezia şi Brazilia au semnat în ultimii ani noi acorduri de împrumut cu China, care încearcă să-şi securizeze aprovizionarea cu metale şi minereuri.

Criticii programului “Noului drum al mătăsii” (cunoscut şi ca “One Belt One Road”) subliniază riscul ca această iniţiativă să scufunde în datorii unele ţări.