Forțele care modelează viitorul sistemului bancar sunt complexe: impactul evoluției tehnologice, evenimentele neprevăzute, conflictele geopolitice și schimbările continue ale cadrului de reglementare. Imaginea banking-ului în 2035 se bazează pe scenarii și pe megatendințe, forțe puternice cu magnitudine asupra societății și economiei mondiale, potrivit prezentării făcute de Gabriela HÂRȚESCU, Decan și Chief Operating Officer, Envisia – Boards of Elite, la Banking Forum 2024, organizat de Financial Intelligence, pe 14 februarie.
Au fost identificate cinci megatendințe de impact în evoluția sectorului bancar; acestea sunt:
- Accelerarea Revoluției Digitale
Economiile digitale construite în jurul producerii, colectării și protecției informațiilor (datelor) continuă să se maturizeze. Aceasta generează noi piețe și oportunități de afaceri în întreaga lume — inclusiv în sectorul bancar. În același timp, acest proces intensifică nevoia de a genera reglementări specifice pentru gestionarea riscurilor de securitate cibernetică și asigurarea unei concurențe corecte pe măsură ce datele devin un activ esențial și de diferențiere competitivă.
Proliferarea datelor odată cu apariția Internet of Things (IoT) și existența unei rețele omniprezente a diferitelor dispozitive vor alimenta creșterea inovației. Aceasta va conduce la creșterea importanței economice și sociale a companiilor de tehnologie, spre îngrijorarea guvernelor care vor trebui să facă eforturi substanțiale de supraveghere a acestora. Reglementarea mai robustă este necesară pentru controlul acestora. Însă leaderii din corporații internaționale se vor confrunta și cu provocări datorate sistemelor fragmentate de guvernanță a datelor și a comerțul digital în diferite jurisdicții.
- Fragmentarea economiei mondiale capătă amploare
Globalizarea este amenințată de creșterea populismului, naționalismului și protecționismului. În loc de interdependență economică prin creșterea comerțului transfrontalier, investiții și tehnologie, crește incertitudinea în lanțurile internaționale de aprovizionare și în practicile comerciale și în acordurile guvernamentale.
Simbolurile odată puternice ale unei inexorabile ordini economice globale, cum ar fi Organizația Mondială a Comerțului (WTO – World Trade Organisation) își pierd influența pe măsură ce tensiunile dintre SUA și China cresc. Abordarea globală se fragmentează odată cu apariția sferelor de influență ale acestor mari puteri economice. Decuplarea economiilor, văzută cel mai evident în urma invaziei Rusiei în Ucraina, crește expunerea băncilor și altor actori economici la riscuri operaționale, financiare și reputaționale. Tot mai multe guverne redefinesc politicile economice (de exemplu, sancțiuni și acces limitat la piață) și instrumentele financiare (de exemplu, introducerea monedelor digitale ale băncii centrale, rezerve valutare etc) ca instrumente în scopuri geopolitice. Companiile sunt prinse la mijloc și obligate să facă alegeri: neutralitatea devine o opțiune imposibilă.
- Provocările globale comune se înmulțesc și se intensifică
Schimbarea climatică este cea mai mare și evidentă criză, dar sunt și altele care impun eforturile internaționale coordonate pentru a le aborda.
Riscul de pandemie este în creștere din cauza populației în creștere, urbanizării continue și a conectivității globale.
Crizele umanitare sunt mai dese și mai intense, datorită conflictelor tot mai violente stimulate de actori nestatali, sentimentul antiimigrație și efectele schimbărilor climatice. Aceste provocări, precum și cele armate, cum este și invazia Ucrainei de Rusia în 2022, cresc presiunile asupra sistemelor alimentare și energetice globale. Posibilitatea apariției unei crize alimentare globale este în creștere.
Eforturile guvernelor de a aborda crizele globale câștigă teren în unele domenii (de exemplu, activismul guvernelor privind gestionarea schimbărilor climatice și intensificarea reglementărilor privind dezvoltarea și susținerea energiei curate și a eficienței energetice) și încetinesc în altele, în timp ce și actorii din sectorul privat își intensifică eforturile de a avea roluri mai importante. De exemplu, sectorul privat conduce tranziția către o economie cu nivel scăzut de carbon, prin direcționarea investițiilor către domeniul ESG, ceea ce va aduce băncilor un rol important în gestionarea riscurilor climatice.
- Progresele înregistrate în combaterea inechitățile sociale și economice sunt îngreunate
Există temeri că o mare masă a populației vulnerbile se va confruntă în continuare cu inechități sociale și economice.
Efectele schimbărilor climatice afectează în mod disproporționat ţările şi regiunile mai puţin dezvoltate.
Transformarea digitală, accelerată de covid-19, a adâncit decalajele între generații (de exemplu, Millennials și Baby Boomers) — dar oferă totuși oportunitatea consolidării incluziunii financiare și eradicării sărăciei.
Urbanizarea, care afectează atât păturile bogate cât și pe cele sărace ale populației, va crește constant în deceniile următoare, exacerbând inegalitățile. Atât grupuri din populația indigenă a țărilor, cât și un număr tot mai mare de migranți și refugiați vor rămâne vulnerabile la discriminare și marginalizare.
Peste tot în lume, creșterea inegalităților ar putea contribui la erodarea încrederii în instituțiile financiare, mai ales în rândul celor care nu sunt incluși în rețeaua serviciilor și produselor financiar.
- Etica devine parte a nucleului oricărei afacerii
În era social media și a investitorilor activiști, companiile, inclusiv băncile, vor fi solicitate să demonstreze impactul afacerii în ecosistemul social.
Consumatorii devin din ce în ce mai vocali în problemele care țin de mediu și societate, și așteaptă ca mediul de afaceri să joace un rol important în rezolvarea acestor probleme.
Investițiile de impact axate pe generarea pozitivă de profituri și impact social și de mediu, împreună cu eforturile de reglementare pentru decarbonizarea economiilor vor continuă să se intensifice.
Cu evoluția tehnologiilor moderne precum inteligența artificială (IA) și secvențierea genomică (care merge până în cele mai intime detalii ale ADN-ului), cerința pentru dezvoltarea de „tehnologie etică” va crește, împreună cu cadrul de reglementare specific. Vor fi oferite tot mai multe stimulente financiare companiilor cu practici de business etice.
Aceste megatendințe au fost luate în calcul pentru 3 scenarii posibile de evoluție în banking:
Scenariul 1: Transformarea băncilor și recâștigarea încrederii în sistemul bancar
Impactul start-up-urilor fintech și al marilor firme de tehnologie asupra industriei bancare devine o provocare importantă pentru bănci.
Considerate inițial competitori, fintech-urile și marile companii de tehnologie sunt jucători de top în industria serviciilor financiare după ce au câștigat o cotă mare de piață, oferind o experiență de calitate superioară clienților prin aplicații sigure pe smartphone-uri și plăți gratuite efectuate pe telefonul mobil.
Astfel, băncile tradiționale și-au intensificat strategiile de a face față concurenței fintech-urilor, dezvoltând modele de afaceri moderne. Pentru 2035, băncile își regâștigă poziția și își întăresc reputația demonstrând clienților că pot oferi servicii sigure, asigurând protecția datelor sensibile și pot oferi produse inovatoare, într-un mediu de concurență sănătoasă pe piață.
În 2035, băncile vor avea politici clare de transparență (disclosure requirements), oferind clienților mai mult control asupra banilor și datelor lor.
În perioada care urmează, băncile vor intensifica parteneriatele cu instituțiile non-bancare, în timp ce fuziunile și achizițiile (M&A) cu fintech-urile au accelerat transformarea digitală a sectorului. Cadrul de reglementare evoluează pentru a oferi protecție crescută consumatorilor și investitorilor.Gestionarea schimbărilor rapide: provocări și oportunitățiSunt riscuri considerabile, dar și oportunități pentru bănci în acest scenariu. Aceste provocări pot fi depășite prin identificarea mix-ului potrivit dintre acțiunile ce trebuie întreprinse și investiții.
PROVOCĂRI
- Actualizarea sistemelor vechi
Băncile trebuie să adopte noi modele de afaceri. Modernizare rapidă a sistemelor va implica noi structuri de guvernanță și noi parteneriate, inclusiv pe zona de securitate cibernetică pentru a gestiona riscurile migrării catre noi modele de afaceri, mai digitalizate.
- Dezavantajele AI
Adoptarea pe scară largă a AI de către sectorul bancar va impulsiona semnificativ productivitatea — în timp ce zeci de mii de locuri de muncă vor fi eliminate. În plus, în funcție de modul în care este implementat, AI are potențialul de a perpetua discriminarea și excluderea. Pentru a evita aceste dezavantaje, băncile trebuie să-și pregătească angajații pentru pentru viitorul cu AI și să sporească eforturile cu diversitatea ș incluziunea în cadrul organizației.
- Recâștigarea încrederii
La mai bine de un deceniu și jumătate după criza financiară globală din 2008-2009, băncile rămân printre sectoarele cu unul dintre cele mai mici grade de încredere ale publicului. Băncile trebuie să fie mai proactive și să crească focusul pe prioritizarea nevoilor clienților. Ele ar trebui să se asocieze cu guvernele și cu organizațiile societății civile pentru a dezvolta noi cadre de reglementare pentru sector, în special pentru combaterea spălării banilor și a fraudei.
Oportunități
- Oferirea de servicii bancare mai echitabile și mai accesibile
Costuri mai mici pentru serviciile bancare digitale ar putea fi un impuls de accesare a lor de către segmentele încă nebancarizate: populația mai săracă, migranții, tinerii care sunt la începutul carierei, minoritățile rasiale excluse până acum etc.
Băncile ar putea să-și ajusteze politicile de creditare și să adapteze noi produse financiare pentru clienții odată considerați prea riscanți sau nebancabili. Accesul mai mare la diverse produse de creditare și la servicii digitale vor avea impact pozitiv pentru bănci, prin creșterea veniturilor.
- Valorificarea beneficiilor rezultate din utilizarea tehnologiilor de prelucrare și gestionare a datelor
Noile tehnologii care permit utilizarea complexă a datelor clienților pot conduce la creșterea numărului de clienți, dar și la o mai bună conformare la cerințele legale, cum este cazul celor legate de prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, oferind o mai eficientă monitorizare și screening a tranzacțiilor.
O altă recomandare este legată de preocuparea de a oferi clienților o abordare personalizată.
- Dezvoltarea unor noi modele de afaceri
Transformarea digitală va oferi posibilitatea dezvoltării unor noi modele de afaceri; platformele bancare cu servicii integrate, prin parteneriatele cu alți furnizorii de servicii din alte industrii, vor crește atractivitatea pentru clienți, care ar putea găsi în aceeași platformă, integrate, credite ipotecare, asigurări de locuințe și – de ce nu? – servicii de mentananță și ingrijire a locuinței și chiar furnizori de mobilă pentru locuință.
Băncile ar putea facilita accesul la serviciile financiare pentru populația nebancarizată și ar putea juca astfel un rol crucial în eradicarea sărăciei și a inechităților sociale.
Scenariul 2: Schimbarea de paradigmă în acțiunile privind schimbările climatice
După decenii de întârzieri și păreri diferite în abordarea crizei climatice, marile puteri ajung la unison. Toți actorii ecosistemului economic și social se unesc pentru a preveni și stopa efectele catastrofale ale încălzirii globale. Au loc transformări atât la nivelul indivizilor, în modul în care aceștia trăiesc și interacționează, cât și la nivelul standardelor în care funcționează companiile.
Cheia pentru catalizarea acțiunilor privind gestionarea crizei climatice a reprezentat-o presiunea consumatorilor și a investitorilor, noile reguli, politici și reglementări și progresul tehnologic.
Datele solide despre matricea ESG le vor permite băncilor să-și îmbunătățească modul în care cuantifică riscurile climatice și să aloce capitalul corespunzător. În acest moment, atât băncile, cât și investitorii sunt într-o zonă relativ “gri” de înțelegere a expunerii lor la riscurile legate de climă.
ABORDAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE: PROVOCĂRI ȘI OPORTUNITĂȚI
Piețele globale renunță treptat la combustibilii fosili în drumul spre reziliența față de schimbările climatice.
Ca pivot în sistemului economic, băncile trebui să fie în frunte schimbării, făcând față provocărilor și fructificând oportunitățile.
PROVOCĂRI
- Schimbarea culturii interne
Ca răspuns la creșterea presiunii investitorilor, băncile vor trebui să integreze ESG în nucleul strategiilor lor și al drumului către decarbonizare. Acest lucru va depinde foarte mult de liderii care conduc schimbarea culturală a întregii organizații. Pentru a face acest lucru, băncile trebuie să stimuleze atât consiliile de administrație cât și conducerea executivă în implementarea practicilor și politicilor legate de ESG. Ceea ce era responsabilitatea departamentului de sustenabilitate trebuie să devină o procedură standard de operare în întreaga organizație.
- Alegerea între câștigurile rapide pe termen scurt și asigurarea durabilității pe termen lung
Industriile cu consum intens de carbon vor continua să fie profitabile pe termen scurt, dar asigurarea tranziției verde pe termen lung va impune băncilor să-și stabilească obiective pe termen lung privind acțiunile climatice, ceea ce implică o mai bună înțelegere a riscului climatic.
OPORTUNITĂȚI
- Gestionarea riscurilor climatice
Disponibilitatea tot mai mare a datelor relevante pentru ESG va permite băncilor să facă prognoze mai bune și să gestioneze riscurile climatice, de la cuantificarea daunelor fizice cauzate de vremea extremă până la evaluarea capacității companiilor care se bazează pe combustibilul fosilde a face tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon.
- Finanțarea tranziției verzi
Cu sprijinul guvernelor și a organizațiilor filantropice, industria bancară va găsi noi oportunități de finanțare pentru a finanța tranziția verde. Investițiile guvernamentale în cercetare și dezvoltare pentru a susține tranziția verde și pentru a gestiona schimbările climatice, vor constitui o oportunitate pentru bănci să se implice în finanțarea tehnologiilor de decarbonizare.
Scenariul 3: Fragmentarea globalizării
În 2035, perioada globalizării care a integrat piețele din întreaga lume după încheierea războiului rece a dispărut, fragmentată de peisajul geopolitic multipolar. Acordurile comerciale bilaterale și regionale domină acum, mai degrabă decât globalizarea adusă de OMC – Organizația Mondială a Comerțului, care a fost cândva forumul cheie pentru negocierile și disputele comerciale.
Hegemonia SUA asupra sistemului financiar global scade, ca urmare a aparației noilor sisteme de plată oferite de fintechs și a creșterii utilizării monedelor digitale ale băncilor centrale.
În anii care urmează va continua fragmentarea globală, creșterea competiției și a regionalismului, iar țările membre BRICS+ devin importante puteri economice si politice.
Transformarea digitală va intensificat curentul împotriva globalizării din cauza temerilor de creștere a inegalităților și relocarea locurilor de muncă.
Din ce în ce mai mult, comerțul internațional va depinde de politicile externe ale fiecărei țări și nu de un obiectiv global. Pandemia covid 19 și criza internațională creată de războiul Rusia – Ucraina alimentează această tendință.
Noua ordine multipolară:provocări și oportunități. Un nou peisaj geopolitic și economic definit de fragmentarea comerțului internațional şi a industriei financiare va avea un impact semnificativ asupra riscurilor se confruntă băncile. Dar va aduce și oportunități legate de tehnologiile digitale și apariția de piețe noi.
PROVOCĂRI
- Creșterea costurilor intermedierii financiare
Într-un sistem financiar fragmentat, băncile nu vor mai putea realizare economiilor de scară actuale.
Incertitudinea cauzată de războaiele comerciale şi instabilitatea politică, va crește costul intermedierii financiare. Soluția pentru bănci o reprezintă utilizarea tehnologiei pentru simplificarea și automatizarea produselor și serviciilor, pentru a reduce costurile de operare și a avea oferte mai competitive.
- Creșterea riscurilor reputaționale și cibernetice
Odată cu apariția unei alternative la SWIFT care permite țărilor să se sustragă sancțiunilor economice, tensiunile politice vor crește între țările occidentale și BRICS+.
Digitalizare și polarizarea vor crește, de asemenea, riscul unui război digital. Băncile din vest se vor confrunta cu riscurile reputaționale și de securitate cibernetică specifice acestui mediu. Pentru a reuși, ar trebui să-și consolideze capacitățile privind analiza riscului și atenuare și gestionarea crizelor.
OPORTUNITĂȚI
- Maturizarea monedelor digitale
Cu reglementări specifice pentru a reduce riscul monedelor digitale, împingând consumatorul către o cerere tot mai mare, băncile vor avea ocazia să devină mai eficiente și mai inovatoare. Monedele digitale ale băncilor centrale (CBDC – Central Bank Digital Currency) ar putea conduce la oferirea de servicii de plăți mai ieftine și mai rapide, crescând competiția chiar și pentru fintech.
Pe de altă parte, băncile ar putea pierde clienți odată cu adoptarea crescută a CBDC, acestea le-ar permite utilizatorilor să facă plăți și economii în formatul digital furnizat de guvern, portofelele digitale neintersectând sistemul bancar.
- Apariția noilor clienți
Schimbările fluxurilor comerciale în Africa și Asia, stimulate de creșterea cooperării regionale în domeniul comerțului și investițiilor, vor reprezenta pentru bănci noi oportunități pe noi piețe. De asemenea, ele ar putea câștiga noi clienți prin intensificarea finanțării proiectelor de dezvoltare locală.
În ce măsură vor fi băncile dispuse să se reinventeze pentru secolul 21? Anii următori vor oferi răspunsul.
Cum va fi noua generație de leaderi în sectorul bancar?
Industria bancară se află în pragul unei schimbări generaționale semnificative. Pe măsură ce milenialii/millenials intră din ce în ce mai mult în roluri de conducere, viitorul băncilor va suferi transformări profunde. Acești lideri din generația următoare în banking aduc noi perspective modelate de inovația digitală, conectivitate globală și un accent sporit pe durabilitate și responsabilitate socială. Cu toate acestea, această tranziție nu este lipsită de provocări. Pe măsură ce milenialii preiau cârma, ei se confruntă cu o industrie adânc înrădăcinată în practicile tradiționale, dar sub presiunea progreselor tehnologice rapide și a așteptărilor în evoluție ale clienților.Pentru a naviga în acest mediu complex, noii lideri emergenți trebuie să dețină un set de competențe cruciale. Pe măsură ce industria se adaptează la această trecere generațională, este imperativ ca liderii și instituțiile actuale să promoveze un mediu care să-i includă și stimuleze pe acești tineri profesioniști. Procedând astfel, se vor asigura că viitorul sectorului bancar continuă să prospere și să răspundă eficient la cerințele dinamice ale economiei globale.
Caracteristicile millennials îi recomandă pentru rolul de leaderi în banking:
1. Adopția accelerată a tehnologiei
Înțelegerea și implementarea modelelor de afaceri bazate pe tehnologie este crucială. Millennials sunt în prim-plan, pledând pentru dezvoltarea de platforme care îmbunătățesc interacțiunea cu clienții prin transformarea digitală în domeniul bancar. Ei sunt adepții ciclurilor de dezvoltare agile și ai implementării rapide a noilor tehnologii, asigurând faptul că serviciile bancare se pot adapta rapid la noile cerințe ale pieței și la oportunitățile tehnologice.
2. Transformare culturală
Îmbrățișarea migrării către schimbări culturale și medii de lucru mai dinamice și mai flexibile, care atrag talentele de top și încurajează gândirea inovatoare. Noii lideri din generația millenials instigă la schimbări care demontează structurile ierarhice tradiționale din domeniul bancar, promovând un loc de muncă mai colaborativ și mai transparent.
3. Echilibrarea inovației cu cadrul de reglementare
Găsirea echilibrului corect între inovație și conformitate este esențială, astfel încât liderii să poată naviga în medii de reglementare complexe, în timp ce explorează noile frontiere ale progreselor tehnologice. Ei trebuie să gestioneze în mod abil tensiunea dintre risc și inovare, asigurându-se că băncile pot adopta noile tehnologii fără a încălca cerințele de reglementare.
4. Sustenabilitate și responsabilitate socială
Tinerii lideri millenials acordă prioritate dezvoltării durabile, împingând industria bancară către practici de investiții și împrumuturi mai responsabile din punct de vedere social. Această schimbare reflectă preferințele consumatorilor, bazate pe considerente etice și de protejare a mediu, în alegerea produselor și serviciilor bancare. Aceștia susțin inițiativele de finanțare verde și proiecte care au un impact pozitiv asupra mediului, aliniind succesul financiar cu bunăstarea societății.
LEADERSHIP EFICIENT ÎN DOMENIUL BANCAR: CHEIA STABILITĂȚII FINANCIARE
Leadership-ul în domeniul bancar este poziționat în mod unic pentru a influența nu numai stabilitatea economică, ci și dezvoltarea socio-economică. Conducerea eficientă asigură faptul că băncile pot rezista șocurilor economice globale menținând continuitatea activității și a serviciilor oferite clienții lor. Liderii dau tonul organizațiilor lor, încorporând reziliența în ADN-ul băncii.
Leadership-ul eficient poate contribui la:
1. Managementul mai bun al riscurilor Liderii excepționali excelează în a anticipa riscurile potențiale și în a le gestiona înainte ca acestea să devină crize. Această capacitate protejează investițiile clienților și reputația băncii, poziționând banca ca un pilon de stabilitate în comunitatea financiară.
2. Răspuns optim în situații de criză Liderii puternici sunt importanți în situații de criză, când este nevoie de acțiuni rapide și decisive pentru a preveni sau a atenua dezastrele financiare. Capacitatea lor de a manifesta stabilitate emoțională sub presiune, de a lua rapid decizii informate și de a comunica eficient este crucială în navigarea prin crize.
3. Cultivarea inovației și a încrederii Inovarea în domeniul bancar nu înseamnă doar adoptarea de noi tehnologii; implică, de asemenea, crearea de noi modele de afaceri și găsirea unor modalități noi de a-i servi pe clienți. Încrederea, rămâne o piatră de temelie, cultivată prin transparență și siguranță.
4. Construirea și consolidarea loialității clienților Prin introducerea de noi servicii și strategii pentru clienți, liderii pot crește loialitatea și încrederea clienților. Aceasta include totul, de la interfețe îmbunătățite pentru utilizatori până la o comunicare mai transparentă despre taxe și comisioane pentru produsele și serviciile oferite de bănci. Liderii explorează noi modalități de a integra feedback-ul clienților în dezvoltarea serviciilor, asigurându-se că acestea evoluează în conformitate cu nevoile clienților.
5. Practici etice Standardele etice înalte sunt cruciale pentru menținerea încrederii și integrității în operațiunile financiare, în special într-o epocă în care consumatorii sunt din ce în ce mai conștienți și preocupați de problemele etice. Liderii acționează ca modele, demonstrând angajamentul față de practicile etice nu doar pentru conformitate, ci și ca valoare de bază care ghidează toate operațiunile de afaceri ale băncii.
Pilonii culturali necesari pentru a stimula noua generație de leaderi în domeniul bancar
1. Orientarea către client și alinierea la așteptările clienților
Viitorii lideri trebuie să fie abili în identificarea și satisfacerea nevoilor în evoluție ale clienților lor, asigurându-se că banca rămâne relevantă și este preferată de clienți. Ei gândesc ca clientul, ceea ce stimulează empatia și inovația – trăsături esențiale pentru un leadership eficient în domeniul bancar.
2. Transparență în luarea deciziilor strategice
Noii leaderi trebuie să acorde prioritate transparenței, asigurându-se că părțile interesate sunt informate și implicate. Această transparență este o piatră de temelie a conducerii strategice, promovând o cultură a responsabilității și a comunicării deschise.
3. Munca în echipă și colaborarea
O cultură care celebrează munca în echipă stimulează inevitabil leaderii transformaționali care înțeleg că colaborarea duce la identificarea de soluții mai bune. Acești leaderi susțin incluziunea și efortul colectiv, conducând banca către o viziune unitară a succesului.
4. Implicare și mentalitate bazată pe creștere
Implicarea proactivă în viziunea și obiectivele băncii este crucială. Acest leadership stimulează o cultură în care este inclusă mentalitatea de creștere, ceea ce conduce la luarea deciziilor responsabile și la inovare în domeniul bancar, contribuie la succesul băncii pe termen lung.
5. Etica ca imperativ de conducere
Într-o industrie adesea analizată pentru busola sa morală, un cadru etic puternic este indispensabil. O bancă care susține etica ca valoare de bază, va produce lideri care prețuiesc integritatea și încrederea.
Concluzie
Metodele tradiționale de training pentru dezvoltarea leadershipului pot fi ineficiente prin abordarea lor universală. Training-ul experențial și adaptat este ceea ce propune ENVISIA pentru a ține pasul cu provocările actuale și de viitor.
| Știri BVB