Tobescu (Prolemn): Alocarea de 0,6% pentru domeniul pădurilor, în perioada 2023-2027, condamnă sectorul la o subfinanţare cronică

Alocarea de 0,6% propusă pentru domeniul pădurilor din România, în exerciţiul financiar 2023-2027, condamnă sectorul la o subfinanţare cronică şi va avea un impact negativ în plan economic şi social pentru zona rurală, a atenţionat, miercuri, Cătălin Tobescu, preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului – Prolemn, într-o dezbatere de specialitate.

“În exerciţiul financiar 2014-2021, România a alocat 1,5% din PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, n.r.) pentru domeniul pădurilor, foarte puţin comparat cu o alocare mediană de 5% în Uniunea Europeană. Dar alocarea de 0,6% propusă pentru domeniul pădurilor în exerciţiul financiar 2023-2027 condamnă sectorul la o subfinanţare cronică, cu afectarea negativă în plan economic şi social pentru zona rurală, dar şi cu afectarea obiectivelor pe linie mediu, climă şi protecţia biodiversităţii asumate de România”, a declarat Tobescu.

Acesta a adăugat că Uniunea Europeană recomandă finanţarea sectorului forestier prin Planul Naţional Strategic (PNS), iar printre măsurile identificate şi propuse pentru a fi bugetate în acest document se află: susţinerea sistemelor silvo-pastorale de gestionare a terenurilor, pentru includerea într-un regim de gestionare durabilă a celor 500.000 de hectare de păşuni împădurite; măsura de susţinere a implementării reţelei de arii protejate Natura 2000; măsura de investiţii în accesibilizarea fondului forestier şi tehnologie de exploatare prietenoasă cu mediul; angajamente voluntare pentru susţinerea efectului climatic şi de conservare a biodiversităţii; măsuri de susţinere a rezilienţei pădurilor la schimbările climatice, prin efectuarea lucrărilor de îngrijire şi refacerea arboretelor afectate calamităţi.

Conform Recensământului General Agricol (RGA), în perioada 2010 – 2020, s-a înregistrat o scădere cu aproape 800.000 de hectare a suprafeţelor utilizate ca păşuni şi o creştere cu aproape 300.000 de hectare a suprafeţei terenurilor arabile. Totodată, în acelaşi interval, 500.000 de hectare au ieşit din folosinţa agricolă.

“Considerând suprafaţa păşunilor şi fâneţelor conform RGA, la 3,7 milioane hectare, rămân minim 1,3 milioane hectare terenuri care nu au nici folosinţă agricolă şi nici forestieră”, a susţinut preşedintele Prolemn.

Ca viziune pentru anul 2030, asociaţia de profil consideră că, în acest moment, susţinerea unui management durabil al pădurilor prin programe de finanţare este redusă, România alocând sub 1% din PNS pentru domeniul pădurilor faţă de o medie europeană de 5%. În acelaşi timp, gradul de acoperire cu păduri, de 29%, este departe de optim.

În acest context, reprezentanţii sectorului forestier susţin că este nevoie imediată de creşterea suprafeţei fondului forestier prin programe de incluziune a celor 500.000 de hectare de păşuni împădurite, în curs de regenerare naturală.

“Creşterea pădurilor şi a stocului de lemn pe picior din pădurile României este pe o pantă ascendentă, datorită structurii pe clase de vârstă cu excedent de arborete în clasele a III-a şi a IV-a de vârstă, conducând la o creştere a stocului fixat de CO2. Evoluţia structurii pădurii pe clase de vârstă, accesibilizarea fondului forestier, efectuarea lucrărilor de îngrijire a pădurii, o silvotehnică îmbunătăţită, cercetarea şi inovarea pot conduce la o aşezare pe un trend ascendent al recoltei sustenabile a masei lemnoase, către o valoare de cel puţin 22 milioane m3 anual în orizont 2030. În prezent, domeniul pădurilor şi industriile bazate pe resursa de lemn generează o cifră de afaceri anuală de 7,1 miliarde de euro, cu o pondere în PIB-ul României de 3.5% şi exporturi în valoare de 3,5 miliarde de euro, anual. Prin creşterea valorii adăugate şi diversificarea produselor din lemn, prin promovarea utilizării lemnului în construcţii şi creşterea gradului de reciclare al lemnului, volumul şi valoarea produselor din lemn poate fi dublată, aşa cum s-a întâmplat şi în perioada 2005-2020”, a menţionat Cătălin Tobescu, potrivit Agerpres.

Academia Română, Secţia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, Secţia de silvicultură, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură “Marin Drăcea” şi Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn au organizat, miercuri, simpozionul cu tema “Sectorul pădure-lemn în contextul schimbărilor climatice şi contribuţia acestuia la dezvoltarea sistemului socio-economic. Viziune 2030”.