Preşedintele Asociaţiei Industriei Lemnului (AIL) – Prolemn, Cătălin Tobescu, consideră că funcţiile de interes public ale Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva ar trebui separate de activitatea sa economică.
“Cred că este contraproductiv ca în HG să se prevadă cum face Romsilva exploatarea prin servicii organizate la nivel de Direcţii silvice, care o să fie pe mai multe judeţe. Evident că nu o să funcţioneze niciodată un serviciu de exploatare din cadrul Romsilva pe trei sau cinci judeţe care să exploateze 200.000 sau 300.000 metri cubi. Cred că se porneşte cu stângul, potrivit Agerpres.
Ar trebui să se pornească de la a stabili aceşti indicatori de performanţă legaţi de administrarea pădurilor, pe baza unui studiu comparativ legat de performanţele administraţiilor silvice din Europa şi administraţiei private. Ministerul are un al doilea instrument foarte puternic legat de modul de aprobare a bugetului de venituri şi cheltuieli al Romsilva. Să nu uităm că, în toată această perioadă, ministerul practic a aprobat aceste bugete. În silvicultura privată şi în orice sistem această bugetare se face pe bază de operaţiuni, pe bază de costuri standard, respectiv costuri pentru servicii de pază, costuri pentru împăduriri, costuri pentru combatere, costuri de investiţii. Aceste bugete se însumează şi rezultă un buget bazat pe serviciile pe care le furnizează Romsilva. Cred că este normal să fie separate de latura economică funcţiile de serviciu public ale Romsilva, respectiv aceste servicii silvice pe care le furnizează. Pur şi simplu, cum face orice proprietar de pădure – veniturile sunt în buzunarul drept, iar serviciile sunt furnizate de către Administraţia Silvică pe bază de bugete şi operaţiuni, ceea ce nu se întâmplă în momentul acesta”, a afirmat, vineri, Tobescu, la o dezbatere despre reforma Romsilva.
Potrivit specialistului, în ultimii trei ani, întreg sectorul, inclusiv industria lemnului, a fost pe un trend descendent, dar cu scăderi ale producţiei industriale.
“Suntem deja în al treilea an în care consemnăm scăderi de 10%, 15%, chiar până la 25% a producţiei industriale. Evident, în această conjunctură nici administraţia silvică nu are cum să aibă rezultate economice pozitive şi cred că ar trebui să pornim de la realitatea că în România avem preţuri pentru resursa de lemn mai mari decât preţurile pieţei europene. Avem o piaţă a lemnului fragmentată pentru lemnul fasonat, piaţă care, aşa cum ştim, trebuie să ajungă deja la 50% din lemnul pus pe piaţă. Este o problemă foarte mare în momentul în care avem loturi atât de mici, de fragmentate… Toate acestea se repercutează în rezultatele economice ale industriei lemnului şi au drept cauză primară ceea ce se întâmplă în administraţia silvică”, a susţinut Cătălin Tobescu.
În opinia sa, în momentul de faţă ar trebui luate decizii legate de o viziune a modului în care se face paza, trasabilitatea şi valorificarea masei lemnoase.
“Acest mod amestecat în care se vinde lemnul atât pe picior, cât şi fasonat a condus la a avea în acelaşi timp deficienţele şi ponoasele din ambele sisteme, respectiv costuri ridicate legate de pază, de gestionarea masei lemnoase, de costurile de punere în valoare fir cu fir cu ciocan de marcat (…) Deci, tot sistemul de bază se bazează pe control, de la transport până în depozite şi până în prelucrarea lemnului. Ajungem să măsurăm lemnul ăsta de 5, 6, 7 ori şi să comparăm mere cu pere. Tot acest sistem extrem de complicat trebuie cumva simplificat începând de la pădure”, a adăugat Cătălin Tobescu.
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a organizat, vineri, o amplă consultare publică privind viitorul pădurilor din România prin reformarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva.
Potrivit unui comunicat de presă al instituţiei, transmis Agerpres, reforma include reducerea semnificativă a numărului de directori, diminuarea sporurilor şi corelarea acestora cu performanţa, evaluarea activităţilor Romsilva din punct de vedere economic şi social, nu în ultimul rând, alinierea structurii şi a funcţionării Romsilva la recomandările recente ale Curţii de Conturi.