Autor: Andrei RĂDULESCU, Membru al Comitetului Bretton Woods (singurul economist din România și țările Europei Centrale și de Est)
În contrapartidă, am asistat la creșterea semnificativă a datoriei publice în țările lumii (inclusiv în România), aspect evidențiat și de ediția din toamna 2024 a Raportului de monitorizare a finanțelor publice elaborat de Fondul Monetar Internațional și publicat în această săptămână, în contextul desfășurării reuniunilor anuale ale Instituțiilor de la Bretton Woods.
Astfel, estimările experților instituției financiare internaționale indică un nivel al datoriei publice pe mapamond de 100 trilioane de dolari în 2024, ceea ce reprezintă 93% din PIB-ul mondial.
Totodată, previziunile FMI exprimă perspectiva ca ponderea datoriei publice în PIB pe plan global să se majoreze până la aproximativ 100% la finalul acestui deceniu, și chiar peste acest nivel dacă nu se vor implementa măsuri de consolidare fiscal-bugetară.
Conform scenariului macroeconomic central actual al FMI ponderea datoriei publice în PIB în țările dezvoltate s-ar putea majora de la 108,7% în 2023 la 114,2% în 2029, aspect evidențiat în graficul de mai jos. Pentru țările emergente și în dezvoltare (cu venituri medii) ponderea datoriei publice în PIB ar putea crește de la 69,4% în 2023 la 80,6% în 2029.
În acest context, raportul instituției financiare internaționale atrage atenția cu privire la orientarea discursului politic spre creșterea cheltuielilor publice, precum și la intensificarea incertitudinilor din sfera finanțelor publice, pe fondul provocărilor determinate de tranziția la economia verde, îmbătrânirea populației și aspectele din sferele securitate și dezvoltare pe termen lung.
De asemenea, FMI subliniază faptul că, în trecut previziunile pentru raportul datorie publică/PIB au fost subestimate, în medie cu aproximativ șase puncte procentuale pe un orizont de trei ani.
În plus, în scenariul macroeconomic advers al FMI, ponderea datoriei publice în PIB la nivel mondial ar putea fi mai ridicată cu 20 puncte procentuale în următorii trei ani, până la 115% în 2026.
Acest scenariu advers este susținut de o serie de factori, inclusiv presiunile ridicate pentru creșterea cheltuielilor publice, în contextul transformărilor tehnologice, de mediu, demografice și provocărilor din plan global și incertitudinilor asociate evoluțiilor economice, financiare și politice.
Prin urmare, experții instituției internaționale recomandă implementarea de măsuri de consolidare fiscal-bugetară în formă graduală, dar continuă, pentru a nu afecta creșterea economică și pentru a contribui la ameliorarea stabilității financiare.
Nu în ultimul rând, experții entității financiare internaționale atrag atenția cu privire la trilema din sfera finanțelor publice, dat fiind că, în contextul nivelului ridicat al deficitului bugetar și datoriei publice, nu se poate îndeplini unul din obiectivele stabilității financiare (sustenabilitatea finanțelor publice) prin presiuni de creștere a cheltuielilor bugetare (apărare, modificări climatice, competitivitate, educație, sănătate, infrastructură) și cu rezistență politică la majorarea fiscalității.
Cu alte cuvinte, creșterea cheltuielilor publice fără majorarea fiscalității va determina niveluri ridicate și nesustenabile ale deficitului bugetar și datoriei publice, cu impact din perspectiva stabilității financiare.
Este și cazul economiei României, ponderea datoriei publice în PIB crescând de la 36,6% în 2019 la 52,1% în 2023, prognozele FMI indicând un nivel de peste 60% în 2026 și de 72,9% în 2029.
În acest context, experții instituției de la Washington recomandă implementarea de reforme structurale (inclusiv investiții în cercetare-dezvoltare-inovare, ameliorarea cadrului de guvernanță, îmbunătățirea sistemului fiscal) pentru a genera creștere economică sustenabilă, care să atenueze această trilemă.
| Știri BVB