Trump amenință cu „consecințe grave” dacă Putin blochează pacea în Ucraina

• Trump se întâlnește vineri cu Putin pentru a discuta despre războiul din Ucraina

• Trump laudă convorbirea telefonică cu Zelenskiy și liderii europeni

• Macron spune că nu se discută niciun plan de schimb teritorial

• Europa și Kievul se tem că deciziile vor fi luate fără consultarea lor

• Rusia afirmă că obiectivele sale de război rămân neschimbate

Președintele SUA, Donald Trump, a amenințat cu „consecințe grave” dacă Vladimir Putin nu va fi de acord cu pacea în Ucraina, dar a declarat miercuri că întâlnirea dintre ei ar putea fi urmată rapid de o a doua întâlnire la care ar participa și liderul Ucrainei, potrivit Reuters.

Trump nu a specificat care ar putea fi consecințele, dar a avertizat că va impune sancțiuni economice dacă întâlnirea sa cu Putin din Alaska, de vineri, se va dovedi un eşec.

Comentariile lui Trump și rezultatul unei conferințe virtuale cu Trump, liderii europeni și președintele ucrainean Volodymyr Zelenskiy, care a avut loc miercuri, ar putea încuraja Kievul, după temerile că summitul din Alaska ar putea duce la vânzarea Ucrainei prin împărțirea teritoriului său.

Cu toate acestea, Rusia va rezista probabil cu fermitate cererilor Ucrainei și ale Europei și a declarat anterior că poziția sa nu s-a schimbat de când a fost prezentată pentru prima dată de Putin în iunie 2024.

La întrebarea dacă Rusia va suferi consecințe în cazul în care Putin nu va accepta să oprească războiul după întâlnirea de vineri, Trump a răspuns: „Da, va suferi”.

Întrebat dacă aceste consecințe vor fi sancțiuni sau tarife, Trump a declarat reporterilor: „Nu trebuie să spun. Vor fi consecințe foarte severe”.

Dar președintele a descris, de asemenea, scopul întâlnirii dintre cei doi lideri din Alaska ca fiind „pregătirea terenului” pentru o continuare rapidă care să-l includă și pe Zelenskiy. „Dacă prima întâlnire decurge bine, vom avea o a doua întâlnire rapid”, a spus Trump.
„Aș dori să o facem aproape imediat și vom avea o a doua întâlnire rapid, între președintele Putin, președintele Zelenski și mine, dacă vor dori să fiu prezent”.
Trump nu a precizat un termen pentru a doua întâlnire.

LINIILE ROȘII

Liderii europeni și Zelenski au discutat anterior cu Trump într-o convorbire telefonică de ultimă oră organizată de Germania pentru a stabili liniile roșii înaintea întâlnirii din Alaska.

„Am avut o discuție telefonică foarte bună. Președintele Zelenski a participat la convorbire. Aș nota discuția cu nota 10, foarte prietenoasă”, a declarat Trump.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Trump a fost de acord că Ucraina trebuie să fie implicată în orice discuții privind cedarea de teritorii, în timp ce Zelenski a afirmat că Trump a susținut ideea garanțiilor de securitate într-un acord postbelic.

„Președintele Trump a fost foarte clar că Statele Unite doresc să obțină un armistițiu la această întâlnire din Alaska”, a declarat Macron.

„Al doilea punct asupra căruia lucrurile au fost foarte clare, așa cum a afirmat președintele Trump, este că teritoriile aparținând Ucrainei nu pot fi negociate și vor fi negociate numai de președintele ucrainean.”

Cancelarul german Friedrich Merz, care a găzduit reuniunea virtuală, a declarat că principiul conform căruia frontierele nu pot fi modificate prin forță trebuie să continue să se aplice.
„Dacă nu există nicio mișcare din partea Rusiei în Alaska, atunci Statele Unite și noi, europenii, ar trebui să… intensificăm presiunea”, a afirmat el.
„Președintele Trump cunoaște această poziție. El o împărtășește pe deplin și, prin urmare, pot spune: am avut o conversație cu adevărat excepțional de constructivă și bună.”

Trump și Putin urmează să discute despre modul de a pune capăt conflictului care durează de trei ani și jumătate, cel mai mare din Europa de după al Doilea Război Mondial. Trump a declarat anterior că ambele părți vor trebui să facă schimb de teritorii pentru a pune capăt luptelor care au costat zeci de mii de vieți și au provocat strămutarea a milioane de persoane.

RUSIA AVANSEAZĂ RAPID ÎN UCRAINA

Într-o zi de diplomație intensă, Zelenskiy a zburat la Berlin pentru conferințele virtuale cu liderii europeni și apoi cu Trump.
El și europenii se tem că un schimb de teritorii ar putea lăsa Rusiei aproape o cincime din Ucraina, recompensând-o pentru aproape 11 ani de eforturi de a acapara teritoriul ucrainean, ultimii trei într-un război total, și încurajându-l pe Putin să se extindă mai mult spre vest.

Forțele ruse au avansat brusc în estul Ucrainei în ultimele zile, într-o posibilă încercare de a crește presiunea asupra Kievului pentru a renunța la teritoriu.

„I-am spus președintelui SUA și tuturor colegilor noștri europeni că Putin blufează (în ceea ce privește dorința sa declarată de a pune capăt războiului)”, a declarat Zelenskiy. „Încearcă să exercite presiune înainte de întâlnirea din Alaska pe toate fronturile ucrainene. Rusia încearcă să arate că poate ocupa toată Ucraina.”

O sursă familiarizată cu problema a declarat că în cadrul convorbirii telefonice cu Trump s-a discutat despre posibile orașe care ar putea găzdui o întâlnire tripartită, în funcție de rezultatul discuțiilor din Alaska.

Temându-se să nu-l supere pe Trump, liderii europeni au declarat în repetate rânduri că salută eforturile acestuia, subliniind totodată că nu ar trebui să existe niciun acord fără participarea Ucrainei.

Acordul lui Trump de săptămâna trecută privind summitul a reprezentat o schimbare bruscă după săptămâni în care și-a exprimat frustrarea față de Putin pentru că s-a opus inițiativei de pace a SUA. Trump a declarat că trimisul său, Steve Witkoff, a înregistrat „progrese importante” în cadrul discuțiilor de la Moscova.

Un sondaj Gallup publicat săptămâna trecută a arătat că 69% dintre ucraineni sunt în favoarea unei încheieri negociate a războiului cât mai curând posibil.
Sondajele indică însă că ucrainenii nu doresc pace cu orice preț, dacă aceasta implică concesii semnificative.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Alexei Fadeev, a declarat anterior că poziția Moscovei nu s-a schimbat față de anul trecut.

În ceea ce priveşte condițiile pentru încetarea focului și începerea negocierilor, Putin a cerut Ucrainei să-și retragă forțele din patru regiuni pe care Rusia le revendică, dar nu le controlează în totalitate, și să renunțe oficial la planurile de aderare la NATO.

Kiev a respins rapid aceste condiții, considerându-le echivalente cu capitularea.