Trump pune la îndoială acordul de securitate SUA-Japonia, în timp ce Tokio are încredere în respectarea acestuia

Preşedintele american Donald Trump a criticat faptul că acordul bilateral de securitate în vigoare din 1960 între Statele Unite şi Japonia nu include apărarea reciprocă, la care executivul japonez a răspuns exprimându-şi încrederea că Washingtonul îşi respectă obligaţiile din cadrul pactului, informează vineri EFE, potrivit Agerpres.

“Avem o relaţie grozavă cu Japonia, dar avem un acord interesant conform căruia noi trebuie să protejăm Japonia, dar ei nu trebuie să ne protejeze”, a afirmat preşedintele Donald Trump în declaraţii pentru presă făcute joi în Biroul Oval.

Preşedintele republican a mai afirmat că Japonia “face o avere” în relaţiile cu SUA, în primele sale declaraţii după revenirea la Casa Albă în ianuarie în care pune sub semnul întrebării alianţa de securitate dintre Tokio şi Washington.

La începutul lunii februarie, Donald Trump a avut o întrevedere cu premierul japonez Shigeru Ishiba în care a declarat că SUA sunt “total angajate în securitatea Japoniei” şi a spus că îşi vor extinde pentru această ţară aliată “capacităţile de apărare şi descurajare”.

Întrebat despre criticile preşedintelui american faţă de acordul bilateral de securitate, purtătorul de cuvânt al executivului japonez, Yoshimasa Hayashi, a subliniat vineri că SUA “şi-au confirmat obligaţiile de apărare faţă de Japonia în cadrul acestui acord în numeroase ocazii, inclusiv la recenta întrevedere la nivel înalt”.

Japonia are “cea mai mare încredere” că SUA “îşi vor îndeplini obligaţiile în temeiul acordului, folosind toate tipurile de capabilităţi, inclusiv capabilităţile nucleare”, a mai spus purtătorul de cuvânt al guvernului japonez.

Ministrul japonez al apărării, Gen Nakatani, s-a pronunţat în termeni similari, adăugând că Japonia “îşi întăreşte în mod proactiv capacităţile defensive”, ceea ce include creşterea cheltuielilor militare pentru a ajunge la 2% din PIB până în 2027.

Acordul bilateral menţionat anterior, semnat în 1960, obligă SUA să apere Japonia în cazul unui atac şi îi acordă Washingtonului dreptul de a stabili baze militare în arhipelagul japonez. El permite armatei americane să menţină o desfăşurare permanentă de aproximativ 50.000 de soldaţi în bazele sale japoneze, ceea ce reprezintă cea mai mare prezenţă militară fixă a SUA din orice ţară aliată.

Administraţiile americane anterioare au subliniat că această prezenţă militară extinsă este un atu-cheie pentru SUA în Pacific, mai ales având în vedere ascensiunea Chinei şi progresele în privinţa înarmării ale Coreei de Nord.

Tokio aduce Washingtonului anual aproximativ două miliarde de dolari drept contribuţie la costurile logistice şi de personal ale bazelor stabilite pe teritoriul său.

Japonia şi-a limitat capacităţile militare la apărarea împotriva agresiunii externe în cadrul Constituţiei sale pacifiste adoptate în 1946 sub ocupaţia SUA, după înfrângerea din cel de-al Doilea Război Mondial.

Cu toate acestea, în 2015 a intrat în vigoare o legislaţie care modifică interpretarea legii fundamentale pentru a permite forţelor japoneze de autoapărare să acorde asistenţă aliaţilor în cazul unui atac, iar Partidul Liberal Democrat de guvernământ are în vedere, printre priorităţile sale politice, o reformă constituţională care să extindă prerogativele trupelor sale în această direcţie.