Tudor CONSTANTINESCU, DG Energy: România trebuie să își dezvolte, în principal, acele ramuri ale industriei unde are un avantaj competitiv, dar trebuie să privească spre viitor și spre noile soluții tehnologice

Politicile industriale, politicile de energie și politicile climatice se întrepătrund, mai mult ca niciodată, a spus Tudor CONSTANTINESCU, Consilier Principal al Directorului General pentru Energie, Comisia Europeană, la dezbaterea “Marea Industrie, contributor important la PIB-ul României”, organizată de Financial Intelligence, în parteneriat cu Asociaţia Marilor Consumatori Industriali de Energie din România.

Potrivit domniei sale, Green Deal și obiectivul ca Europa să fie primul continent neutru din punct de vedere carbon până în 2050 însemnă accelerarea investițiilor, modernizarea economiei, modernizarea infrastructurii energetice și industriale: “Pe termen relativ scurt, reprezintă un efort mare, dar care crează locuri de muncă, creează oportunități, pentru ca, pe termen lung, pe durata de viață, costurile operaționale să scadă și, în acest fel, să atingem mai repede și obiectivele de climă, și obiectivele de modernizare a economiei și de sustenabilitate.

Ca să îndeplinim aceste obiective, a fost nevoie și este nevoie de o serie întreagă de reforme, de un cadru legislativ modernizat”.

El a mentionat directiva pe regenerabile, directiva pe eficiență energetică, cu investiții mult mai mari decât erau înainte, pentru a atinge obiectivele din Fit for 55.

„Dar, aceste ambiții au crescut și mai mult cu RePower EU, planul lansat la nivel european după invazia Rusiei în Ucraina, când s-a luat decizia de a ieși cât mai repede din dependența de combustibilul fosil și mai ales de combustibilul fosil și gaz din Rusia.

Politicile energetice au început atunci să accentueze această dimensiune de securitate a energiei pe același nivel cu cea de decarbonare și, pe de-o parte, să asigure finanțare, iar pe altă parte, să reformeze sistemul legislativ și de reglementari”, a mai spus Tudor Constantinescu.

Potrivit domniei sale, trebuie susținută tranziția energetică și găsite mecanismele care fac ca această tranziție să fie justă și competitivă economic: „Aș vrea aici să menționez că o mulțime de noi tehnologii încep să devină competitive. Investitiile Europei în cercetare și inovare, și poate acesta e un moment important și pentru dezvoltarea în continuare a industriei românești, sunt esențiale. Vedem beneficiile, fie că vorbim de industria de vânt, fie că vorbim de pachetul care urmează pentru pompele de căldură, toate aceste elemente vor fi importante pentru a indroduce în economie și în creșterea economică noile tehnologii.

România are un potențial important în acest domeniu și trebuie să fie un partener din punct de vedere energetic, industrial. Pentru aceasta, este nevoie să își dezvolte în principal acele ramuri ale industriei unde are un avantaj competitiv, unde are o tradiție, dar unde trebuie să privească spre viitor și spre noile soluții, că vorbim de baterii, că vorbim de hidrogen, că vorbim de potențialul de regenerabile atât offshore, dar și onshore, că vorbim de valorificarea infrastructurii de gaze și adaptarea acesteia pentru a putea să acceadă gazele regenerabile și hidrogenul în viitor.

În momentul de față, se negociază și pachetul de hidrogen și decarbonarea gazului la nivelul european. Toate aceste elemente sunt importante, dar și cele legate de forța de muncă necesară în acest domeniu.

Legat de vânt, pachetul cuprinde, inclusiv pentru mai multe industrii care sunt acoperite de Net Zero Industry Act, peste 100.000 de oameni care trebuie să fie pregătiți în acest domeniu, în următorii ani. Este un efort, dar și o investiție în tehnologie. Se estimează că este o piață de 600 de miliarde pe an, creștere de acum până spre 2030. Deci este un motor de creștere economică și în care România poate să își valorifice resursele și potențialul”.

În Net Zero Industry Act, avem niște obiective clare astfel încât să nu avem dependențe mai mari de 65% pentru importul de materii prime din nicio țară a lumii, a mentionat Tudor Constantinescu: „România poate să contribuie la aceste obiective europene, asigurându-se în același timp că se dezvoltă economic și contribuie la o dezvoltare regională, atât din punctul de vedere al surselor de energie, cât și din punctul de vedere al securizării cu echipamentele și cu forța de muncă care este necesară pentru această tranziție energetică sustenabilă.”