Turcan: Dintre membrii Comisiei de Prognoză nici măcar unul nu era inginer specialist pe partea de transporturi

Viceprim-ministrul Raluca Turcan a declarat joi că dintre membrii Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză care erau responsabili pentru proiecte de infrastructură “nici măcar unul nu era inginer specialist în domeniu”, potrivit Agerpres.

Precizările au fost făcute pentru Digi 24, după ce Guvernul a dezbătut joi, în primă lectură, proiectul de ordonanţă care vizează anularea procedurilor de contractare a investiţiilor în parteneriat public-privat aflate în derulare la nivelul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.

“A fost o primă lectură a unei decizii pe care a luat-o Guvernul PSD la presiunea celebrului Vâlcov, de a perverti instituţia parteneriatului public-privat, pentru ca ea să conducă la sifonarea banilor, în parteneriat cu statul, pentru anumiţi privaţi, în loc ca proiecte viabile să primească bani, în special din partea de fonduri europene. (…) Imaginaţi-vă că responsabili pentru proiecte de infrastructură – doar pentru a fi pixul la acoliţii domnului Vâlcov – erau unii membri ai Comisiei de Prognoză dintre care nici măcar unul nu era inginer specialist pe partea de transporturi. Deci, pur şi simplu au creat o comisie, au transferat proiecte mari, bănoase, de infrastructură, astfel încât acest parteneriat public-privat să însemne de fapt o sifonare a banului public”, a susţinut Turcan.

Ea a menţionat că Guvernul vizează simplificarea procedurilor de achiziţii publice.

“Parteneriatele public-privat merg pe partea de negociere, de încredinţare directă. Deci, nu mai treci prin procedura de licitaţie. În România, din nefericire, tot ce înseamnă licitaţie publică a fost foarte mult sufocată de birocraţie. (…) Birocraţia conduce la pârghii de corupţie şi (…) de aceea, pe partea de achiziţii, în plan legislativ, urmărim simplificarea procedurii de achiziţii publice”, a spus ea.

Turcan a afirmat că Guvernul îşi doreşte ca proiectele de infrastructură să fie susţinute fie prin finanţare europeană, fie prin PNDL, subliniind că pentru acesta din urmă vor fi sporite condiţiile de exigenţă.

“În privinţa banilor care merg pe proiecte mari de investiţii, avem două mari surse de finanţare: PNDL, care conţine bani pentru comunităţile locale, pentru proiecte de dezvoltare – şi de multe ori, acest program a fost suspectat ca fiind o puşculiţă de partid (…) – şi fondurile europene, care, din cauza percepţiei de corupţie din România, aveau o structură foarte stufoasă. Şi atunci, noi vrem să facem următorul lucru: să scădem birocraţia, tocmai pentru că percepţia de corupţie în România nu mai există în momentul de faţă şi acest lucru e vizibil în dialogul cu toţi partenerii internaţionali, să scădem stufoşenia procedurii de folosire a fondurilor europene, să creştem condiţiile de exigenţă pentru banii naţionali din PNDL”, a declarat ea.