Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea Canalului Bâstroe pe Dunăre, a declarat miercuri un înalt oficial ucrainean pentru Reuters. Potrivit acestuia, Ucraina a făcut această acţiune pentru a crește exporturile de alimente din porturile sale fluviale și este pregătită să arate României munca pe care a desfășurat-o.
România a declarat săptămâna aceasta că este îngrijorată de semnele că Ucraina vecină draghează canalul care străbate o regiune de coastă comună, sensibilă din punct de vedere ecologic, și a întrebat partea ucraineană dacă poate verifica dacă Bâstroe a fost adâncit.
Ucraina, care a fost invadată de Rusia în urmă cu un an, a anunţat săptămâna trecută că pescajul navelor care trec prin Canalul Bâstroe s-a adâncit la 6,5 metri de la 3,9 metri.
România este îngrijorată că orice lucrări pe calea navigabilă prin zona comună a Deltei Dunării ar putea amenința fauna sălbatică din Patrimoniul Mondial UNESCO și ar putea încălca tratatele internaționale de protecție a mediului.
„Am notificat oficial partea română în august 2022 că vom efectua dragarea operațională, adică curățarea sedimentelor, și nu am primit comentarii”, a declarat pentru Reuters Iuri Vaskov, ministrul adjunct al infrastructurii din Ucraina, într-un interviu.
Canalul avea 6,5 metri adâncime la mijlocul anilor 1990, iar Ucraina nu a făcut nicio dragare în ultimii ani, rezultând o acumulare de nămol.
„Nu vedem nicio problemă – aceasta nu este o construcție nouă, ci o adâncire operațională”, a declarat Vaskov, adăugând că lucrările de dragare au fost menite să asigure că Bâstroe este suficient de adânc pentru a permite intrarea navelor cu pescaj de până la 6,5 metri.
Ucraina a transportat cereale pe Canalul Bâstroe, deoarece dezvoltă rute alternative pentru exporturile sale, în timp ce accesul la porturile sale de la Marea Neagră a fost limitat de la invazia Rusiei.
“Înainte nu era nevoie să se mărească adâncimea (canalului). Acum avem această nevoie”, a spus Vaskov.
El a spus că principalele motive pentru adâncire au fost aglomerația puternică de la porturile dunărene și cozile lungi pe canalul românesc Sulina.
Ucraina, care a crescut considerabil exporturile prin porturile sale dunărene la 1,5 milioane de tone pe lună de la invazia Rusiei, speră că un canal mai adânc ar permite exportul lunar suplimentar de 500.000 de tone.
Ucraina a elaborat anterior un plan de adâncire a canalului la 8,2-8,3 metri, despre care spune că ar putea fi implementat în viitor.
“Există un astfel de proiect de mulți ani, dar în acest moment nu este implementat. În acest caz, România nu a fost de acord să implementeze proiectul”, a spus Vaskov.
„Acest lucru este în interesul economic al Ucrainei și este necesar pe termen mediu, dar discuțiile în acest sens sunt în desfășurare”, a spus el, adăugând că orice acțiune ar putea fi întreprinsă atunci când se va conveni cu România.
România este un partener economic important pentru Ucraina, iar exportatorii au transportat anul trecut 8,6 milioane de tone de cereale ucrainene prin portul românesc Constanța la Marea Neagră.
În condiţiile unei scăderi a recoltei de cereale din 2022 la aproximativ 54 de milioane de tone de la un record de 86 de milioane în 2021, cel puțin 30 de milioane de tone de cereale sunt încă în silozuri și ar putea fi exportate, potrivit Ministerului Agriculturii.
| Știri BVB