Ucraina/ Kremlinul neagă că Putin, în semnale către SUA, ar fi sugerat că ar putea să renunţe la cereri-cheie

Kremlinul a negat vineri un articol din Bloomberg potrivit căruia preşedintele rus Vladimir Putin ar fi “trimis semnale” spre SUA privind posibile discuţii despre încetarea războiului în Ucraina şi că ar putea lua în considerare renunţarea la cererile-cheie privind statutul de securitate al Ucrainei, relatează Reuters.
În articolul din Bloomberg se afirma că Putin “sondează terenul” pentru a vedea dacă Washingtonul este pregătit să se angajeze în discuţii şi că ar fi luat legătura cu Statele Unite prin canale indirecte, potrivit Agerpres.

Citând două persoane apropiate Kremlinului, Bloomberg scria că Putin “ar fi dispus să nu mai insiste asupra statutului de neutralitate al Ucrainei şi chiar să nu se mai opună faţă de o eventuală aderare a acesteia la NATO, o ameninţare ce a servit pentru Rusia drept justificare principală pentru invazie”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost întrebat de reporteri despre acest subiect şi, în special, dacă Moscova este într-adevăr pregătită să renunţe la cererile sale privind neutralitatea Ucrainei şi posibila aderare a ei la NATO.

“Nu, este un mesaj fals. Nu corespunde absolut deloc realităţii”, a afirmat Peskov.

În acelaşi timp, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a reproşat ţărilor occidentale că, la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU de joi seara, nu au condamnat doborârea avionului de transport militar rusesc Il-76, atribuită de Moscova Ucrainei, şi despre care susţine că transporta prizonieri de război ucraineni, potrivit EFE.

“Până în prezent, nu a existat nicio condamnare categorică a acestui atac terorist îngrozitor din partea ţărilor occidentale. Nu am auzit niciun cuvânt de condamnare”, a declarat Dmitri Peskov în cadrul briefingului de presă zilnic.

Întrebat dacă preşedinţia rusă este pregătită să prezinte dovezi ONU sau altor organizaţii internaţionale care să demonstreze că Kievul a fost implicat în doborârea avionului sau că autorităţile ucrainene ştiau cine se afla la bordul aeronavei, Peskov a răspuns: “Nu am nimic de adăugat în acest stadiu”.

“Anchetatorii lucrează şi deciziile vor fi luate pe măsură ce se vor obţine toate informaţiile necesare”, a adăugat el.

Adjunctul ambasadorului Rusiei la ONU, Dmitri Polianski, a declarat în ajun în faţa Consiliului de Securitate că doborârea avionului în regiunea rusă Belgorod a fost “un atac foarte primitiv şi laş din partea reprezentanţilor Kievului, care nu-şi asumă responsabilităţile”, deşi nu a exclus să fie vorba de o “lipsă de coordonare în cadrul forţelor armate ucrainene, o iniţiativă (individuală) sau o crimă care depăşeşte orice morală”.

Ambasadorul SUA la ONU, Robert Wood, nu a intrat într-o polemică pe marginea tezei ruse, dar a subliniat că “Kremlinul îşi asumă responsabilitatea ultimă pentru începerea şi continuarea acestui război”, fără a intra în detaliile tragediei de la Belgorod.

Adjunctul secretarului general al ONU pentru afaceri politice, Rosemary DiCarlo, a recunoscut că Naţiunile Unite “nu sunt în măsură să verifice informaţiile sau circumstanţele” incidentului.

“Ceea ce este clar este că incidentul a avut loc în contextul invaziei Rusiei în Ucraina”, a subliniat DiCarlo, făcând apel la Rusia şi Ucraina să “evite acţiunile, retorica şi acuzaţiile care ar putea inflama şi mai mult situaţia”.

Potrivit versiunii Moscovei, avionul de transport militar Il-76 a fost doborât miercuri de Ucraina cu 65 de prizonieri de război ucraineni la bord, plus şase membri ai echipajului şi trei gărzi ruseşti, care ar fi călătorit în Ucraina pentru un schimb de prizonieri.

Ucraina, care a confirmat că se pregătea un schimb, susţine că avionul transporta arme şi nu prizonieri de război, potrivit EFE.