Ucraina susţine că România ştia de dragajul Bâstroe: Lucrările operaționale pe partea ucraineană a Dunării sunt realizate în cooperare cu Comisia Europeană, România și Comisia Dunării

Prin adâncirea Canalului Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 m, Ucraina a reușit să crească pescajul permis al navelor pentru prima dată, de la declararea independenţei Ucrainei, a anunţat Ministerul Transporturilor din Ucraina, care mai spune: “Datorită acestui fapt, vom putea asigura transport maritim mai eficient și mai sigur între Marea Neagră și Dunăre, precum și creșterea fluxului de mărfuri prin porturile dunărene”.

“Lucrările operaționale pe partea ucraineană a Dunării sunt realizate în cooperare cu Comisia Europeană, România și Comisia Dunării. Această organizație guvernamentală internațională este responsabilă de asigurarea și dezvoltarea liberei navigații pe Dunăre pentru navele comerciale”, se arată în comunicatul Ministerului Infrastructurii din Ucraina”, precizează oficialii ucraineni.

Oleksandr Kubrakov, Viceprim-ministru pentru Reconstrucția Ucrainei – Ministrul Dezvoltării Comunitare, Teritoriilor și Infrastructurii, a spus: “Mulțumim partenerilor noștri europeni pentru susținerea acestui proiect al nostru în cadrul programului «Solidarity Lanes»”.

Comunicatul Ministerului ucrainean al Transporturilor anunţă: “Conform ordinului din 16 februarie, emis de portul Izmail, pescajul de trecere al navelor în tronsonul de la kilometrul zero al gurii Bâstroe a Dunării, până la kilometrul 77 al gurii Chilia este de 6,5 metri, iar de la kilometrul 77 până la kilometrul 116 al estuarului Kiliysky– 7 metri.

La începutul invaziei rusești, pescajul maxim era de numai 3,9 metri.

Îndepărtarea sedimentelor s-a făcut ca parte a programului UE «Solidarity Lanes», menit să promoveze dezvoltarea rutelor logistice alternative pentru exporturile ucrainene.

„Clusterul portuar al Dunării și-a dezvoltat semnificativ capacitatea de export în ultimul an. Numai din luna martie a anului trecut, transbordarea mărfurilor în porturile „Izmail”, „Reni” și „Ust-Dunaisk” a crescut de 3 ori. În general, din acestea au fost exportate peste 17 milioane de tone de produse, inclusiv peste 11 milioane de tone de produse alimentare.

O astfel de dinamică și problemele încă existente cu exporturile prin porturile maritime fac din dezvoltarea infrastructurii regiunii Dunării un domeniu prioritar al activității noastre. În cadrul acestei lucrări și datorită succeselor Forțelor Armate din Marea Neagră, am deschis deja estuarul Bâstroe pentru transport maritim și am crescut potențialul de transbordare al porturilor. De asemenea, continuăm lucrările de dragare în partea ucraineană a Dunării.

Am reușit să creștem pescajul permis al navelor pentru prima dată, de la declararea independenţei Ucrainei. Datorită acestui fapt, vom putea asigura transport maritim mai eficient și mai sigur între Marea Neagră și Dunăre, precum și creșterea fluxului de mărfuri prin porturile dunărene.

Mulțumim partenerilor noștri europeni pentru susținerea acestui proiect al nostru în cadrul programului «Solidarity Lanes», – a comentat Oleksandr Kubrakov, Viceprim-ministru pentru Reconstrucția Ucrainei – Ministrul Dezvoltării Comunitare, Teritoriilor și Infrastructurii.

Creșterea pescajului navelor pentru trecerea prin estuarul Bâstroe la nivelul specificat a devenit posibilă datorită eliminării efectelor derivei, îndepărtării sedimentelor și restabilirii capacității de tranzit în zona porturilor maritime ale Ucrainei.

Lucrările operaționale pe partea ucraineană a Dunării sunt realizate în cooperare cu Comisia Europeană, România și Comisia Dunării. Această organizație guvernamentală internațională este responsabilă de asigurarea și dezvoltarea liberei navigații pe Dunăre pentru navele comerciale”.

• În luna mai a anului trecut, Comisia Europeană a anunţat că va înființa Solidarity Lanes pentru a ajuta Ucraina să exporte mărfuri agricole

În luna mai a anului trecut, Comisia Europeană a prezentat un set de acțiuni pentru a ajuta Ucraina să-și exporte produsele agricole. Potrivit CE, după invadarea Ucrainei de către Rusia și blocarea porturilor ucrainene, cerealele ucrainene și alte bunuri agricole nu mai puteau ajunge la destinații şi era nevoie urgentă de a stabili rute logistice alternative folosind toate modurile de transport relevante.

Astfel, Comisia a stabilit planul de acțiune “Solidarity Lanes” pentru a se asigura că Ucraina poate exporta cereale, dar și să poată importa mărfurile de care are nevoie.

Comisarul pentru transport, Adina Vălean, a declara atunci: „20 de milioane de tone de cereale trebuie să părăsească Ucraina în mai puțin de trei luni folosind infrastructura UE. Aceasta este o provocare uriașă, așa că este esențial să coordonăm și să optimizăm lanțurile logistice, să punem în aplicare noi rute și să evităm, pe cât posibil, blocajele. Comunicarea noastră abordează soluțiile de urgență, dar și măsurile pe termen mediu și lung pentru a conecta și integra mai bine infrastructura Ucrainei cu cea a UE. Atât pentru soluții pe termen scurt, cât și pe termen lung, vom lucra cu autoritățile ucrainene și în strânsă colaborare, în special cu statele membre învecinate, care au făcut toate eforturile pentru a ajuta în timpul acestei crize.”

Pe termen mediu și lung, Comisia Europeană anunţa în mai 2022 că va lucra la creșterea capacității de infrastructură a noilor coridoare de export și la stabilirea de noi conexiuni de infrastructură în cadrul reconstrucției Ucrainei. În acest sens, Comisia a adoptat  o decizie în vederea semnării unui acord la nivel înalt cu Ucraina, de actualizare a hărților pentru Rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), ca parte a politicii Comisiei privind extinderea TEN- T către țările vecine.

La începutul anului, Ucraina a devenit membru oficial al Rețelei de Transport Transeuropene TEN-T, a programului Uniunii Europene de dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare, aeriene și maritime. În acest mod, Ucraina a anunţat că îşi va spori competitivitatea coridoarelor sale de transport, iar Uniunea va avea de câștigat de pe urma fluxului de mărfuri.

Reprezentanți ai Ministerul Afacerilor Externe (MAE) au transmis acum câteva zile că nu știu despre natura lucrărilor la dragajul Bâstroe, dar că vor interveni dacă Ucraina nu respectă tratatele internaționale.

Instituția a precizat  „că nu a primit nicio informare de la vreo autoritate română că în momentul de față se fac lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe și a reiterat poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T)”.