UE intenţionează să ofere Tunisiei 100 milioane de euro în acest an în scopul reducerii migraţiei ilegale

Uniunea Europeană intenţionează să ofere Tunisiei 100 milioane de euro în acest an în scopul reducerii migraţiei ilegale, a afirmat duminică la Tunis preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmit dpa şi AFP. Suma ar urma să se înscrie într-un pachet de ajutor financiar pe termen lung ce ar putea ajunge la 900 de milioane de euro pentru “întărirea parteneriatului” cu Tunisia, la care s-ar putea adăuga un ajutor suplimentar imediat de 150 de milioane de euro, potrivit Agerpres.

Cele 100 milioane sunt destinate susţinerii Tunisiei în aspecte ca managementul frontierelor, misiuni de căutare şi salvare, operaţiuni anti-trafic şi reprimirea de migranţi, a menţionat şefa executivului european. Aceşti bani înseamnă aproape de trei ori mai mult decât finanţarea alocată în medie Tunisiei de UE în ultimii doi ani ca asistenţă pentru reglementarea problemei migraţiei, a precizat Comisia.

UE şi Tunisia “au amândouă un interes enorm de a pune capăt modelului cinic de business al traficanţilor de persoane”, a insistat von der Leyen, în declaraţii susţinute alături de şefa guvernului italian Giorgia Meloni şi premierul olandez Mark Rutte, după convorbiri cu preşedintele tunisian Kais Saied.

Şefa guvernului italian – care susţine de multă vreme acorduri cu Tunisia pentru a pune capăt plecărilor ilegale de migranţi în ambarcaţiuni de pe coastele sale în direcţia Europei – a subliniat la rândul ei că este vorba de un “prim pas important”.

Ursula von der Leyen a adăugat că speră semnarea unui acord între Tunisia şi UE privind noul pachet de ajutor la summitul european de la finele lunii iunie.

Banii ar urma să însoţească un program în cinci puncte propus de UE şi care mai prevede creşterea investiţiilor în Tunisia, mai ales în sectorul digital, dar şi al exportului de energii regenerabile de către Tunisia, precum şi extinderea programului de schimb de studenţi Erasmus.

Tunisia se confruntă cu o criză a finanţelor publice, cu un nivel al datoriei de circa 80% din PIB şi marcată de penurii ale unor produse de bază ca făina, zahărul şi orezul, cumpărate şi importate de stat.