UE relaxează reglementările privind ajutorul de stat pentru stimularea proiectelor verzi şi decarbonizarea industrială

Comisia Europeană (CE) a adoptat miercuri un nou cadru privind ajutoarele de stat care sprijină Pactul pentru o industrie curată (CISAF) cu scopul de a permite statelor membre să stimuleze dezvoltarea energiei curate, decarbonizarea industrială şi tehnologia curată, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

CISAF stabileşte condiţiile în care statele membre pot acorda sprijin pentru anumite investiţii şi obiective în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. În temeiul cadrului, Comisia va autoriza schemele de ajutoare introduse de statele membre cu scopul de a stimula industria curată, facilitând introducerea rapidă a ajutoarelor individuale.

CISAF va fi în vigoare până la 31 decembrie 2030, oferind statelor membre şi întreprinderilor previzibilitate pe termen lung. CISAF înlocuieşte Cadrul temporar de criză şi de tranziţie (CTCT), care este în vigoare din 2022.

Cadrul simplifică normele privind ajutoarele de stat în cinci domenii principale: introducerea energiei din surse regenerabile şi a combustibililor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, reducerea temporară a preţului energiei electrice în cazul utilizatorilor care sunt mari consumatori de energie, pentru a asigura tranziţia către energia electrică curată cu costuri reduse, decarbonizarea instalaţiilor de producţie existente, dezvoltarea capacităţii de producţie de tehnologii curate în UE şi reducerea riscurilor investiţiilor în energie curată, decarbonizare, tehnologii curate, proiecte de infrastructură energetică şi proiecte care sprijină economia circulară.

Mai exact, cadrul permite o “procedură accelerată” pentru introducerea energiei curate. Noul cadru acoperă sprijinul atât pentru energia din surse regenerabile, cât şi pentru combustibilii cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Sursele regenerabile de energie sunt esenţiale pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare prevăzute în Pactul pentru o industrie curată. CISAF introduce proceduri simplificate pentru a permite implementarea rapidă a schemelor de sprijin pentru energia din surse regenerabile.

Combustibilii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cum ar fi hidrogenul albastru şi cel verde, au, de asemenea, un rol esenţial în reducerea emisiilor. Acest tip de combustibil sprijină tranziţia întreprinderilor din sectoarele “dificil de decarbonizat”, în care opţiunile mai eficiente din punct de vedere energetic sau din punctul de vedere al costurilor nu sunt încă viabile.

Noile norme privind măsurile de flexibilitate şi mecanismele de asigurare a capacităţii oferă statelor membre instrumente suplimentare pentru a integra sursele regenerabile intermitente de energie electrică (şi anume energia eoliană şi solară) în aprovizionarea cu energie, asigurând în acelaşi timp aprovizionarea fiabilă cu energie electrică a consumatorilor. CISAF defineşte mecanisme de asigurare a capacităţii de tip “model-ţintă”, prin care statele membre efectuează plăţi către furnizorii de energie electrică pentru a păstra capacităţi de rezervă şi care se pot califica pentru aprobarea “accelerată”. Alte moduri de concepere vor fi evaluate în temeiul Orientărilor privind ajutoarele pentru climă, protecţia mediului şi energie (OACME).

Este acordat sprijin pentru costurile energiei electrice acordat utilizatorilor care sunt mari consumatori de energie. Statele membre pot oferi sprijin pentru preţurile energiei electrice întreprinderilor care îşi desfăşoară activitatea în sectoare care sunt deosebit de expuse comerţului internaţional şi care depind în mare măsură de energia electrică pentru producţia lor (utilizatori care sunt mari consumatori de energie). Statele membre vor putea astfel să reducă costurile cu energia electrică ale utilizatorilor care sunt mari consumatori de energie şi care se confruntă cu costuri mai mari decât concurenţii din regiuni cu politici climatice mai puţin ambiţioase. În schimbul sprijinului pentru preţuri, întreprinderile vor trebui să investească în decarbonizare.

De asemenea, se acordă sprijin flexibil pentru investiţii în toate tehnologiile care conduc la decarbonizare sau la creşterea eficienţei energetice.

Cadrul permite acordarea de sprijin pentru o gamă largă de tehnologii de decarbonizare, cum ar fi electrificarea, hidrogenul, biomasa, captarea, utilizarea şi stocarea dioxidului de carbon, a precizat Comisia Europeană.

Sprijinul se poate acorda pe baza: unor cuantumuri predefinite ale ajutoarelor (în cazul sprijinului de până la 200 de milioane euro), deficitului de finanţare sau unei proceduri de ofertare concurenţială.

Cadrul permite statelor membre să sprijine investiţiile în noi capacităţi de producţie pentru: toate proiectele de producţie privind tehnologiile care intră sub incidenţa Regulamentului privind industria “zero net” sub formă de scheme şi proiecte individuale de producţie în domeniul tehnologiilor “zero net”, atunci când acest lucru este necesar pentru a se evita deturnarea acestor investiţii din Europa.

Cadrul permite, de asemenea, acordarea de sprijin pentru producţia şi prelucrarea materiilor prime critice necesare pentru tehnologiile curate.

Pentru a garanta coeziunea între diferitele regiuni din Europa, statele membre vor putea oferi mai mult sprijin pentru proiectele din regiunile defavorizate, care sunt definite în hărţile ajutoarelor regionale.

De asemenea, cadrul permite statelor membre să stimuleze cererea de produse de tehnologie curată prin oferirea de stimulente fiscale, cum ar fi posibilitatea ca întreprinderile să deducă mai rapid costul investiţiilor în tehnologii curate din venitul lor impozabil.

Investiţiile publice şi private trebuie să meargă mână în mână pentru a impulsiona tranziţia către o economie decarbonizată, susţine Comisia Europeană. Statele membre pot lua măsuri de reducere a riscurilor legate de investiţii private în proiecte care intră sub incidenţa cadrului, inclusiv în infrastructura energetică şi în economia circulară. Sprijinul poate lua forma capitalurilor proprii, a împrumuturilor şi/sau a garanţiilor acordate unui fond special sau unei entităţi cu scop special care va deţine portofoliul de proiecte eligibile.