UE solicită Italiei explicaţii pentru derapajul bugetar “fără precedent”

Comisia Europeană a trimis joi o scrisoare autorităţilor de la Roma în care solicită clarificări pentru ceea ce a numit un derapaj bugetar “fără precedent”, informează Bloomberg.

Scrisoarea, înmânată de comisarul european pentru economie, Pierre Moscovici, care a avut joi o întâlnire la Roma cu ministrul italian de Finanţe, Giovanni Tria, marchează debutul unui proces care ar putea culmina cu o decizie a Comisiei de respingere a proiectului de buget al Italiei, lucru care nu s-a mai întâmplat vreodată până acum.

“Vă scriem pentru a vă consulta cu privire la motivele pentru care Italia are în vedere o abatere semnificativă de la recomandările adoptate de Consiliu în cadrul Pactului de Stabilitate şi Creştere”, se arată în scrisoarea semnată de comisarii Valdis Dombrovskis şi Pierre Moscovici. Potrivit acestora, atât planurile de expansiune fiscală “cât şi amploarea abaterii sunt fără precedent” în istoria Pactului de Stabilitate şi Creştere, relatează Agerpres.

Ministrului italian de Finanţe, Giovanni Tria, i se cere să îşi prezinte, în scris, observaţiile până la data de 22 octombrie, cu mult înaintea termenului limită de 31 octombrie la care Comisia Europeană trebuie să îşi dea evaluarea finală cu privire la proiectele de buget ale statelor din zona euro.

Oficialii UE au semnalat deja că ar fi foarte dificil pentru Comisia Europeană să nu respingă planurile de cheltuielile ale Italiei dacă ţinta de deficit a autorităţilor de la Roma rămâne la nivelul de 2,4%. În plus, ceea ce se numeşte deficitul structural, un indicator cheie urmărit de Comisie care elimină efectele ciclurilor economice, ar urma să crească până la 0,8% anul viitor, conform planurilor Italiei, peste reducerea până la 0,6% pe care o vrea Bruxelles-ul.

În replică, premierul Italiei, Giuseppe Conte, a apreciat joi că abaterea Italiei de la regulile fiscale “nu este mare”, adăugând că Guvernul de la Roma discută cu agenţiile de rating în speranţa că o retrogradarea a ratingului de ţară poate fi evitată. În următoarele două săptămâni agenţiile de evaluare S&P Global Ratings şi Moody’s Investors Service urmează să evalueze ratingul de ţară al Italiei, care în prezent beneficiază de un calificativ cu doar două trepte peste nivelul junk.

Proiectul de buget pe 2019, aprobat luni de Cabinetul de la Roma, va duce la majorarea deficitului într-o perioadă în care regulile UE spun că ar trebui să scadă, în condiţiile în care se majorează sumele pentru cheltuielile sociale şi se reduce vârsta de pensionare. Astfel, deficitul ar urma să crească de la 1,8% din produsul intern brut în 2018 la 2,4% în 2019, apoi să scadă la 2,1% în 2020 şi să revină la 1,8% în 2021.

Chiar dacă un deficit bugetar de 2,4% din PIB este în limita de 3% din PIB prevăzută în tratate, Comisia Europeană a cerut un deficit mai mic pentru Italia astfel încât această ţară să poată să îşi reducă povara datoriei. În prezent, datoria publică a Italiei este una din cele mai mari din Europa, în termeni absoluţi, şi a doua ca mărime după cea a Greciei, ca procent din PIB.

Conform regulilor UE, trimiterea unei scrisori oficiale de avertisment ar putea fi urmată, în data de 29 octombrie, de o decizie a Comisiei de respingere a proiectului de buget al Italiei, o decizie fără precedent care ar putea agita şi mai mult pieţele financiare.