Autor: Gabriel Grădinescu, fost vicepreședinte ASF
Ultima Adunare Generală a Acționarilor a Fondului Proprietatea a arătat limpede o schimbare de influență. Faptul că niciunul dintre candidații susținuți de stat nu a obținut voturile necesare nu este o situație întâmplătoare, ci consecința unui fond care funcționează astăzi într-un cadru dominat de investitori instituționali cu obiective financiare clare, ritm rapid de decizie și disciplină investițională ridicată. În acest ecosistem, statul nu a fost respins, dar nici nu a mai putut influența decisiv.
Diferența de abordare a devenit evidentă. Statul privește participația sa prin logica interesului public, a stabilității și a rolului strategic al companiilor din portofoliu. Investitorii instituționali operează însă într-o paradigmă strict financiară, orientată spre randament, distribuții și rotația capitalului. Cele două perspective nu se exclud, dar nici nu mai sunt sincronizate, iar votul a urmat criteriile acționarilor activi.
A contat mult și diminuarea expunerii fondurilor de pensii Pilon II. Într-un fond aflat într-o etapă avansată de monetizare – distribuții mari, portofoliu aflat în scădere, exituri constante – regulile prudentiale au impus o ajustare naturală a expunerii. Nu a fost un semnal de neîncredere, ci un proces tehnic, dar cu efect clar: statul a rămas fără un partener instituțional stabil în arhitectura votului, iar balanța s-a mutat către acționarii care urmăresc obiective financiare imediate.
Pentru a-și menține un rol activ în structurile fondului, statul poate beneficia de o ajustare graduală la modul în care funcționează piața astăzi. Consolidarea profilului profesional al nominalizaților, menținerea unui dialog predictibil cu acționarii instituționali și o abordare unitară în calitate de acționar pot crea premisele unei influențe mai bine calibrate. În piețele mature, încrederea și votul se construiesc prin coerență și expertiză, iar statul are spațiu să se alinieze acestor repere într-un mod firesc și eficient.
Fondul Proprietatea nu este într-o criză, ci într-o nouă etapă în care regulile decizionale sunt mai selective. Statul are în continuare un rol de jucat, dar influența nu mai vine automat din statut, ci din consistență și adaptare. Într-un fond matur, cu acționari globali și obiective financiare clare, diferența o face profesionalizarea și predictibilitatea, nu procentul deținut.
***
Citiți și: