Update articol:

Un vânzător de iluzii (Iulian Mareș)

Iulian Mareș

Viktor Orban s-a aflat sâmbăta la Băile Tușnad, ca principal invitat al celei de-a 34-a ediții[1] a Universității de Vară și taberei studențești ce sunt organizate anual în localitatea harghiteană, locul unde, în mod tradițional, „își expune ideile pe care la el în țară nu le-ar exprima”[2]. Parafrazându-l pe Mihai Eminescu, participarea premierului maghiar și discursul său trebuie puse în cântarul potrivit: “toate-s vechi și nouă toate, ce e rău și ce e bine, tu te-ntreabă și socoate”, cu precauția cuvenită pentru dubla gazdă a evenimentului, pe de o parte comunitatea conațională, pe de altă parte România în integralitatea sa.

În ce privește România, Viktor Orban și-a arătat viziunea la scurt timp după întâlnirea informală avută cu omologul său român la București, „pământ românesc”, de unde a plecat spre Transilvania, o diferențiere prompt sesizată în mass-media autohtonă[3]. Ulterior, premierul maghiar și-a arătat aprecierea pentru Ilie Bolojan și a dat o direcție colaborării cu acesta indicând ca obiectiv comun „succesele româno-ungare”[4], pe care nu le-a detaliat, dar pe care le-a argumentat menționând sprijinul acordat de Ungaria pentru aderarea României la Spațiul Schengen. Putem bănui că Viktor Orban dorește ceva din partea Bucureștiului și se așteaptă ca un răspuns pozitiv în acest sens să vină de la Palatul Victoria.

În ce privește comunitatea maghiară din țara noastră, vicepremierul Semjén Zsolt a exprimat viziunea guvernului de la Budapesta încă de joi, tot în contextul Universității de Vară de la Băile Tușnad, unde a declarat că “din punct de vedere politic, nu se poate întâmpla nimic dinspre guvernul ungar care să contravină intereselor României, respectiv intereselor maghiarilor de peste hotare”[5]. Viktor Orban a definit altfel viziunea după care se ghidează spunând că “granițele statului maghiar nu coincid cu granițele națiunii maghiare”[6], situație pusă pe seama consecințelor nefaste pe care le-a avut Tratatul de la Trianon, din cauza căruia “o treime din maghiari au rămas în afara granițelor”[7]. Așadar, campionul european al iliberalismului vede dublu când privește România: una e țara maghiarilor de dincolo de granite, alte e țara românilor de la care are așteptări în sinergie cu interesele naționale ale Ungariei.

Ce dorește Viktor Orban nu e niciun secret, căci și-a expus viziunea explicit și în mod repetat: o “mare strategie”, care să conducă la o Ungarie bogată și măreață, nu în sens teritorial[8], după a precizat, ci într-un sens preluat de la președintele american Donald Trump și sloganul său, „Make America Great Again”. Desigur, concretizarea acestei mari strategii nu se va putea face decât cu el la putere, în continuare, deoarece opoziția politică cu care se confruntă în Ungaria nu ar fi capabilă să formeze un „guvern național, dedicat păcii”[9]. Echivalentul istoric al viziunii sale este nimic altceva decât citatul atribuit regelui francez Louis al XIV-lea, anume „L’État, c’est moi”, ceea ce înseamnă că Viktor Orban a ajuns să se vadă pe sine drept esența statului maghiar și garant al păcii în fața unui ipotetic pericol de atragere a Ungariei într-un război.

În pofida acestui deziderat nobil, rezultatele celor două decenii în care Viktor Orban a deținut și încă deține funcția de prim-ministru al țării sale sunt modeste, având în vedere faptul că Ungaria a ajuns la coada clasamentului statelor Uniunii Europene la indicatori precum puterea de cumpărare și PIB per capita[10], respectiv locul 23 din cele 27 de state membre în anul 2024. În plan politic, tărâmul pe care premierul maghiar se dorește a fi model pentru alți lideri europeni, “realizarea” sa de excepție este relația iremediabil compromisă cu Comisia Europeană și, în subsidiar, cu marile puteri din uniune, soldată cu blocarea de fonduri europene în cuantum de 21 miliarde euro[11], bani de care Ungaria nu a mai beneficiat pe fondul încălcării grave a standardelor europene privind independența justiției și democrația, precum și din cauza blocării repetate a deciziilor UE referitoare la Ucraina, acțiuni deliberate de care a beneficiat, fără îndoială, Rusia.

De altfel, tocmai situația financiară dificilă în care se află Ungaria a constituit justificarea pentru care Budapesta a apelat la împrumuturi din partea Chinei, precum miliardul de euro contractat anul trecut din partea a trei bănci chineze[12] și la finanțări din partea Rusiei, precum acordul privind alocarea de 10 miliarde euro[13] până în anul 2030, în vederea construirii reactoarelor 5 și 6 ale centralei nucleare Paks-2. Guvernul condus de Viktor Orban are un apetit vădit pentru proiecte mari, apte să alimenteze efortul imens și constant întreprins pentru a promova imaginea Ungariei, atât în plan extern, cât și în raport cu publicul intern.

Mașinăria propagandistică pusă pe picioare de premierul maghiar și toți oamenii săi nu e deloc de neglijat, întrucât conferă sustenabilitate regimului construit cu migală și perseveranță timp de 20 de ani. Un merit incontestabil pe care Viktor Orban îl are este acela că se ține de cuvânt când promite ceva, exemplul cel mai elocvent fiind proaspătul program spatial maghiar, lansat în 2019 și care a promis să trimită în spațiu un astronaut din partea Ungariei în doar 5 ani[14]. Aceeași observație e valabilă și cu privire la diaspora maghiară din state precum România, Ucraina sau Serbia, unde Viktor Orban are imaginea unui erou national, pe bună dreptate, având în vedere sprijinul financiar masiv și mai ales atenția acordate conaționalilor din aceste comunități limitrofe Ungariei.

Dar, până unde ține modelul politic și economic imprimat de Viktor Orban țării sale? Unde se termină meritele pe care le are și unde încep iluziile pe care le vinde maghiarilor din interiorul și din exteriorul Ungariei? Singurul răspuns valabil îl vor da maghiarii înșiși la alegerile parlamentare programate pentru anul viitor, cu rezerva că nu trebuie subestimată abilitatea actualului maghiar de a supraviețui politic. Este evident calculul său de a miza pe voturile ce-i vor veni din comunitățile conaționale din afara granițelor Ungariei, unde investițiile financiare trimise din “patria-mamă” au avut inerent un impact pozitiv mare.

Până atunci, însă, România trebuie să fie vigilentă în raport cu Ungaria, căci ambițiile hegemonice pe care le proiectează la nivel regional Viktor Orban sunt la vedere și interesele naționale românești nu coincid automat cu interesele naționale maghiare. Budapesta are ca obiectiv strategic accesul la resurse naturale aflate pe teritoriul României, îndeosebi cele din sfera energiei, iar valorificarea lor în parteneriat cu companii maghiare, private sau de stat, nu e neapărat în avantajul cetățenilor români. Acesta este un subiect care necesită o discuție transparentă și onestă la București, una care a lipsit până acum, din rațiuni care, teoretic, au ținut de dezideratul bunei vecinătăți cu Ungaria.

Investițiile românești în Ungaria sunt modeste, totalizând suma de 353 milioane euro[15], în timp ce investițiile straine directe realizate de Ungaria în România sunt de peste 2,6 miliarde euro[16], raport ce denotă un dezechilibru major, fără a mai pune la socoteală fondurile financiare alocate comunităților maghiare de pe teritoriul românesc. Dacă grupul MVM, companie de stat de altfel, va reuși să preia cei 3,4 milioane de clienți români[17] pe care îi are compania E.ON pe piața de gaze și energie electrică, atunci raportul defavorabil României va fi și mai accentuat.

Situația acestor investiții maghiare în economia autohtonă nu poate fi desprinsă de modelul politic illiberal și hegemonic promovat de Viktor Orban, oricât de buni vecini ne dorim să fim cu Ungaria. Dacă se adaugă în balanță prietenia acestuia cu Rusia, atunci devine previzibil riscul ca România să fie vulnerabilă în raport cu derapajele Budapestei de la standardele democrației europene și de la politica externă comună a Uniunii Europene. Mesajul dat de Viktor Orban a fost mereu clar: interesele maghiare au prioritate și nu a existat nicio ocazie în care Budapesta să nu facă uz de atuu-urile pe care le are în raport cu România. Desigur, este o atitudine lăudabilă pentru un lider politic al oricărei țări, dar reciproca trebuie să fie valabilă și pentru România.

Dacă Viktor Orban ajunge să fie, încet-încet, un vânzător de iluzii pentru proprii conaționali, nu e cazul să cadă și România, cu ai săi cetățeni de toate etniile, în capcana acestuia. Parlamentul European a ajuns să considere Ungaria ca fiind “o autocrație electorală”[18], nicidecum o democrație, iar Danemarca, statul membru care deține președinția Uniunii Europene, și-a anunțat intenția de a cere suspendarea dreptului de vot pentru Ungaria[19]. Sunt evoluții politice suficiente pentru a constitui un îndemn la precauție sporită în relația dintre București și Budapesta, indiferent de cine sunt și vor fi premieri la nivelul ambelor capitale europene.

Iulian Mareș

[1]https://agerpres.ro/politic/2025/07/21/harghita-universitatea-de-vara-tusvanyos-de-la-baile-tusnad-la-a-34-a-editie-viktor-orban-va-tine-ob–1470021

[2] https://www.rfi.fr/ro/europa/20250728-viktor-orban-la-tu%C8%99nad-vom-face-ungaria-mare-dar-nu-cum-cred-unii

[3] https://evz.ro/viktor-orban-declaratii-incitatorare-dupa-romania-mergem-in-transilvania.html#google_vignette

[4] https://www.ebihoreanul.ro/stiri/viktor-orban-il-invita-pe-ilie-bolojan-la-budapesta-un-prim-ministru-serios-si-hotarat-195538.html

[5] https://hotnews.ro/vicepremierul-ungariei-politica-fata-de-romania-este-determinata-de-ce-spune-udmr-explicatii-pentru-declaratiile-controversate-ale-lui-orban-2031100

[6] https://www.libertatea.ro/stiri/viktor-orban-in-romania-la-baile-tusnad-am-pierdut-teritorii-ni-s-au-luat-lucruri-ce-a-spus-despre-ilie-bolojan-5392790

[7] Idem 6.

[8] Tusványos 2025: Viktor Orbán’s speech – Live | 24.hu

[9] Idem 8.

[10] https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Purchasing_power_parities_and_GDP_per_capita_-_preliminary_estimate

[11] https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/hr/ip_23_6465

[12] https://www.politico.eu/article/budapest-hungary-took-1-billion-loan-chinese-banks-peter-szijjarto/

[13] https://interfax.com/newsroom/top-stories/92874/

[14] https://www.hungarianconservative.com/articles/current/tibor-kapu-axiom-4-space-mission-launch-hungary-research/

[15] https://budapesta.mae.ro/node/168#null

[16] https://www.caleaeuropeana.ro/sua-au-devenit-al-patrulea-cel-mai-mare-investitor-strain-in-romania-peste-80-din-investitiile-straine-directe-in-romania-vin-din-tarile-ocde/

[17] https://www.zf.ro/companii/energie/cine-este-mvm-grupul-ungar-de-stat-care-vrea-sa-cumpere-3-4-mil-22612109

[18] https://www.europarl.europa.eu/news/en/press-room/20220909IPR40137/meps-hungary-can-no-longer-be-considered-a-full-democracy

[19] https://www.politico.eu/article/denmark-suspend-hungary-eu-voting-right/

BVB | Știri BVB

AETA SA (ELGS) (30/07/2025)

Lansare Productie Serie Wave Bin Prima Europubela cu Evacuare Complet Ranforsata

TRANSILVANIA INVESTMENTS ALLIANCE S.A. (TRANSI) (30/07/2025)

Publicarea Regulilor Fondului actualizate

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. (TGN) (30/07/2025)

Raport auditor - art. 108 Legea 24/2017 (R) S1 2025

IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR S.A. (IMP) (30/07/2025)

Raport auditor - art. 108 Legea 24/2017 (R) S1 2025

S.P.E.E.H. HIDROELECTRICA S.A. (H2O) (30/07/2025)

Raport auditor - art. 108 Legea 24/2017 (R) S1 2025