Ungaria eurosceptică a premierului Viktor Orban preia preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE

După Belgia, Ungaria, ţara premierului Viktor Orban, preia luni, timp de şase luni, cârma Consiliului Uniunii Europene şi, pentru a disipa temerile la Bruxelles, a promis că va acţiona cu “imparţialitate”, informează AFP, potrivit Agerpres.

Derive antidemocratice şi legături cu Kremlinul în ciuda ofensivei ruse din Ucraina: preşedinţia ungară stârneşte nelinişte în Parlamentul European şi în rândul mai multor state membre, într-un moment în care şi Franţa provoacă îngrijorare, cu o extremă dreaptă ajungând în frunte duminică, în primul tur al alegerilor legislative.

La Budapesta, guvernul vrea să dea asigurări, declarându-se gata să-şi asume “obligaţiile şi responsabilităţile” misiunii sale care se desfăşoară până în decembrie.

“Vom acţiona ca un mediator imparţial, în deplină loialitate cu toate statele membre”, a declarat ministrul afacerilor europene, Janos Boka, dezvăluind programul la jumătatea lunii iunie. “În acelaşi timp”, Ungaria va profita de lumina reflectoarelor pentru a-şi prezenta “viziunea asupra Europei”, a adăugat oficialul ungar.

Despre statul de drept, imigraţie sau conflictul din Ucraina, Ungaria intenţionează să-şi facă auzită vocea discordantă, ceea ce i-a adus repetate conflicte cu partenerii săi şi îngheţarea a miliarde de euro din fonduri europene.

După ultima preşedinţie ungară a Consiliului UE, în 2011, Viktor Orban s-a lăudat că le-a dat “bobârnace, pumni şi palme amicale” “călăilor excitaţi” din Parlamentul European, care erau din punctul său de vedere o adunătură de “liberali şi stângişti”.

De data aceasta, Orban, în vârstă de 61 de ani, pare şi mai combativ, între denigrarea “elitei tehnocrate” de la Bruxelles şi vetourile în serie din ultimele luni pentru a bloca ajutorul militar pentru Kiev.

El a promis că va “ocupa Bruxellesul” la finalul alegerilor europene considerate “istorice”, dar, deşi votul din 9 iunie a reprezentat un progres pentru extrema dreaptă, mareea nu a avut loc.

Iar Viktor Orban nu a putut influenţa poziţiile cheie din UE: în ciuda opoziţiei sale, liderii au fost de acord să o numească din nou pe Ursula von der Leyen în funcţia de şefă a Comisiei Europene. Coincidenţă sau nu, oficialul german a amânat pe termen nelimitat o vizită planificată iniţial pentru această săptămână la Budapesta pentru a-şi începe noul mandat de preşedintă a executivului european.

În ceea ce priveşte Parlamentul European, premierul ungar este departe de a-l fi cucerit: a pierdut deputaţi, iar partidul său Fidesz este încă neafiliat. Cu toate acestea, sunt în desfăşurare negocieri cu alte partide din Europa centrală.

Orban şi-a anunţat duminică, de la Viena, intenţia de a forma un grup de “Patrioţi pentru Europa” alături de liderul partidului naţionalist austriac FPO, Herbert Kickl, şi de fostul premier ceh eurosceptic Andrej Babis, fondatorul mişcării centriste ANO. Mai trebuie să obţină sprijin în alte patru ţări pentru a putea forma o facţiune cu drepturi depline.

Suficient pentru a da tonul înainte de a începe o preşedinţie concentrată pe şapte priorităţi, inclusiv consolidarea “competitivităţii economice” a blocului, o mai bună luptă “împotriva imigraţiei ilegale” şi apropierea ţărilor din Balcanii de Vest de aderarea la UE.

Însă, deşi Budapesta anunţă “o preşedinţie activă”, experţii nu se aşteaptă la un program foarte încărcat, câtă vreme noua Comisie trebuie să-şi creeze noi repere.

Viktor Orban va încerca, fără îndoială, să obstrucţioneze dosarele şi să relaxeze restricţiile privind statul de drept pentru a recupera fondurile europene, dar “marja lui de manevră este limitată”, consideră Daniel Hegedus, cercetător la centrul de reflecţie German Marshall Fund.

Preşedinţia rotativă permite ţării care o deţine să controleze ordinea de zi a reuniunilor celor 27, o putere semnificativă, dar nu absolută, potrivit mai multor diplomaţi europeni. Mai ales că Belgia şi instituţiile europene au făcut eforturi importante pentru a securiza deciziile importante şi “a limita astfel instabilitatea”, explică analistul pentru AFP.

Un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei a fost aprobat şi negocieri de aderare calificate drept “istorice” au fost deschise oficial cu Ucraina – două decizii pe care Viktor Orban le dezaprobă.

În ciuda puterii sale limitate de a crea probleme, Ungaria nu va ezita să se dedea la “provocări pe partea comunicării”, prezice Hegedus.

Sloganul preşedinţiei a făcut deja zgomot: “Make Europe Great Again”, reluând mottoul fostului preşedinte american Donald Trump, pe care premierul ungar speră să-l vadă reales în noiembrie.