Ungaria pune povara combaterii coronavirusului pe bănci şi partide politice

Guvernul ungar a promis că va reduce finanţarea pentru partidele politice şi va introduce noi taxe pe bănci şi companiile multinaţionale din sectorul distribuţiei, pentru a creşte veniturile la buget necesare pentru combaterea pandemiei de coronavirus, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.

Şeful de cabinet al premierului ungar, Gergely Gulyas, a declarat sâmbătă într-o conferinţă de presă că partidele politice îşi vor pierde jumătate din finanţarea de la buget, ceea ce va genera economii la buget în valoare de aproximativ 1,2 miliarde forinţi ( 3,5 milioane dolari). De asemenea, povara fiscală asupra băncilor va fi majorată, ceea ce va genera alte 55 miliarde forinţi (163 milioane de dolari), şi va fi reintrodusă o taxă care se aplică companiilor multinaţionale din sectorul distribuţiei, ceea ce va genera alte aproximativ 36 miliarde forinţi (106 milioane de dolari). De asemenea o taxă pe autovehicule, cu o valoare totală de 100 milioane de dolari, care în mod normal este plătită de proprietarii de automobile către municipalităţi, va fi transferată către bugetul central.

“Guvernul a demarat o reorganizare semnificativă a bugetului şi va forţa şi pe alţii să contribuie la împărţirea poverii. Printre aceştia se numără partide politice, firme multinaţionale, bănci şi municipalităţi” a spus Gergely Gulyas.

Şeful de cabinet a mai spus că premierul Viktor Orban urmează să anunţe luni un pachet de măsuri în valoare de 30 de miliarde de dolari destinat relansării economiei. Gulyas a dezvăluit că pachetul va fie echivalent cu 18-22% din Produsul Intern Brut al Ungariei, adică aproximativ 30 de miliarde de dolari. La rândul său, Banca Naţională a Ungariei (NBH) va anunţa şi ea un set de măsuri la şedinţa sa de politică monetară care va avea loc marţi.

Premierul Viktor Orban este criticat că pentru măsurile speciale adoptate pentru a face faţă crizei coronavirusului. O legea adoptată recent de Parlamentul de la Budapesta, permite guvernului ungar să guverneze prin ordonanţe, fără un termen limită şi în unele cazuri chiar fără supervizare parlamentară, ceea ce a atras critici din partea UE, mai ales că Orban a intrat şi în trecut în conflict cu Bruxellesul în legătură cu politicile sale considerate autoritare.