Uriașul depozit de combustibil pe care România îl ignoră

România stă pe un uriaș „depozit de combustibil” pe care îl ignoră sau pe care îl ridiculizează. În cercurile energetice acest potențial este numit „primul combustibil” pentru că este accesibil și este, în final, gratuit. Numele acestuia este eficiența energetică. Din păcate, cu un istoric de raționalizare și de amintiri neplăcute din perioada comunistă, mulți dintre noi preferăm să ne înfuriem sau să facem ironii pe această temă. Până la urmă ce mai vrem, doar consumăm mai puțin decât media europeană?

Clădirile din România, în proporție de 93%, sunt construite până în 1990[1], fără standarde actualizate de eficiență, nerenovate de decenii, astfel că pierderile de energie sunt aproape duble față de cât ar fi necesar ca să asigurăm confortul termic al celor care folosesc clădirile.

Avem peste 242.000 de clădiri publice al căror consum este peste 200-250 kWh/m² [2]față de o medie recomandată la nivel european de 140kWh/m2. Avem peste 5 milioane de clădiri rezidențiale, din a căror suprafață totală sub 10% a fost renovată până acum.

Un calcul sumar[3] arată că dacă am atinge consumul recomandat pe metrul pătrat, numai  în clădirile publice am obține o economie de peste 6 miliarde de lei anual. Cu acești bani am putea construi 10 școli de dimensiuni medii-mari sau 2 spitale regionale[4], fără a a pune la socoteală impactul pozitiv pentru securitatea în aprovizionare, de mediu etc. Pentru clădirile rezidențiale, avantajele eficienței energetice ajung direct în buzunarul locatarilor, care ar putea economisi până la 44% din consum[5].

Realitatea este că dacă ne ocupăm de exploatarea acestui „depozit de combustibil” la clădirile publice am putea avea bani să facem școli sau spitale sau noi proiecte pentru confortul cetățenilor. Adică în loc să dăm banii pe încălzire sau răcire, pe care literalmente îi aruncăm pe fereastră, am avea niște economii pe care le-am putea direcționa către școli, spitale, săli decente pentru spectacole, infrastructură, ce vrem noi.

Bun, dar renovarea costă și durează. E nevoie și de proiectanți și de companii de construcții care să poată acoperi volumul de lucrări, materiale și bani.

O trecere în revistă a informațiilor publice ne arată că primăriile din București, de exemplu, realizează în medie reabilitarea termică pentru aproape 200 de blocuri pe an, în condițiile în care în fiecare sector mai sunt în așteptare 1200-1400 de blocuri, dintr-un total aproximativ de 16.000. Din experiența lucrărilor rezidențiale, la prețurile actuale, costurile sunt de aproximativ 1 milion de euro pentru un bloc de 8 etaje[6], lucrarea efectivă durează 4-5 luni, iar realizarea proiectului cu obținerea de avize și aprobări, 2 ani.  Pentru toate blocurile ar fi nevoie de cel puțin 80 de ani și 16 miliarde de euro, numai pentru București. E un calcul sumar, pentru că variază de la situație la situație, dar este o estimare care ne arată cât de important este să planificăm demersul de eficiență energetică, nu de azi pe mâine, ci pe termen lung, și cât de relevant devine ca până la realizarea lucrărilor mari să ne putem orienta comportamentul și să facem schimbările imediate, cele care nu costă, ci dimpotrivă economisesc bani.

În spațiile comune, clădiri publice, școli, spitale, se pot aplica măsuri de eficiență de la curățarea și mentenanța corectă a echipamentelor de încălzire și răcire la modul în care sunt aerisite și iluminate spațiile. Senzori de mișcare, utilizarea corectă a echipamentelor electronice, verificarea izolației ferestrelor, utilizarea mai puțin frecventă a lifturilor sunt doar cîteva dintre posibilități[7].

Pe de altă parte, pentru planificarea necesară lucrărilor mai mari de investiții în eficiența energetică e importantă conștientizarea fiecăruia dintre noi și implicarea în dialogul cu autoritățile locale, pentru clădirile publice, sau în comunitate, asociația de locatari, pentru spațiile comune. Aici nu mai e vorba numai de eficiența energetică, ci de decizia de a ne implica activ în hotărârile pentru comunitatea  noastră.

Stăm pe un depozit de combustibil valoros care ne-ar putea aduce beneficii directe în dezvoltare prin utilizarea judicioasă a energiei. Chiar dacă România consumă sub media europeană, nu înseamnă că ne permitem să risipim energie, când am putea folosi resursele pentru proiectele de dezvoltare.

Acest material este parte din proiectul „Eficiență Energetică în case inteligente, clădiri inteligente și rețele inteligente”, lansat de Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) și finanțat cu sprijinul granturilor acordate prin mecanismul financiar Norvegian 2014-2021, în cadrul „Programului de Energie din România”.

https://eficient-energetic.ro/cladiri-inteligente/

https://www.youtube.com/watch?v=vi_7Xt5aCA8

[1]https://www.mdlpa.ro/uploads/articole/attachments/60096d5354394459864321.pdf

[2] https://energy.ec.europa.eu/system/files/2014-11/2014_article4_ro_romania_0.pdf

[3] Suprafața clădirilor publice – 62 milioane m2/ consum mediu estimat ( variază între 150 și 400 KWh/m2) 225 kWh/m2/ prețul energiei 1,3 lei (pretul maxim plafonat)  Cost total 18,135 miliarde lei. Pentru consumul recomandat – 62 mil m2 – consum 140 kWh/m2 – pret energie 1,3  rezultă un cost total de 11,284 miliarde lei / Diferenta – 6,851 miliarde de lei – aprox 1,2 miliarde euro

⁴ Calculație făcută pe baza unor proiecte publice anunțate

[5] Studiu al Buildings Performance Institute Europe. 

⁶ În Sectorul 6, s-a realizat renovarea energetică a 37 de blocuri în 2021 cu 180 milioane de lei – preț mediu 4,5 milioane (similar cu cel din sectoarele 3 și 4). Rotunjirea la 1 milon euro/ bloc de 8 etaje, pentru simplificarea calculului orientativ.  Sursă cifre – https://observatornews.ro/economic/la-cat-ajung-preturile-pentru-anveloparea-blocurilor-din-bucuresti-in-functie-de-zona-cel-mai-scump-este-in-sectorul-6-488155.html

 [7] Un ghid util pentru cei care administrează clădirile https://eficient-energetic.ro/cladiri-inteligente