Ursula von der Leyen: Există o nouă realitate, aceea a creșterii datoriei publice

Există o nouă realitate, aceea a creșterii datoriei publice, a spus preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său anual privind starea UE, susţinut miercuri la Strasbourg în plenul Parlamentului European.

Potrivit preşedintei Comisiei Europene, avem nevoie de reguli ale politicii fiscal-bugetare care să permită efectuarea de investiții strategice, protejând, în același timp, sustenabilitatea finanțelor publice. În plus, avem nevoie de reguli care să ne ajute să facem față provocărilor acestui deceniu.

Ursula von der Leyen a anunţat că, în octombrie, va prezenta noi idei pentru guvernanța economică.

Aceasta a mai spus: “Statele membre ar trebui să dispună de mai multă flexibilitate în ceea ce privește modalitățile de reducere a datoriei. Ar trebui însă să existe mai multă responsabilitate cu privire la realizarea obiectivelor convenite.  Ar trebui să existe reguli mai simple, pe care să le poată urma toate statele membre.

Ar trebui să se deschidă calea pentru investiții strategice și să li se dea piețelor financiare încrederea de care au nevoie. Haideți să stabilim din nou o cale comună pe care să o urmăm cu toții! Care să prevadă mai multă libertate în ceea ce privește investițiile. Și un control mai strict al progreselor înregistrate. Un grad mai mare de implicare din partea statelor membre. Și rezultate mai bune pentru cetățeni.

Haideți să redescoperim spiritul de la Maastricht, deoarece stabilitatea și creșterea economică nu pot merge decât mână în mână.

(…)

Avem nevoie de un mediu de afaceri favorabil, de o forță de muncă dotată cu competențele potrivite și de acces la materiile prime de care are nevoie industria noastră. Competitivitatea noastră viitoare depinde de toate acestea.

Trebuie să eliminăm acele obstacolele care stau în continuare în calea micilor noastre întreprinderi. Ele trebuie să se afle în centrul acestei transformări, deoarece reprezintă coloana vertebrală a istoriei îndelungate a Europei în ceea ce privește prosperitatea industrială. Să nu uităm că ele sunt cele care și-au pus întotdeauna angajații pe primul loc – chiar și în perioadele de criză sau, mai bine zis, mai ales în astfel de perioade. Însă inflația și incertitudinea le afectează în mod deosebit.

Acesta este motivul pentru care vom prezenta un pachet de măsuri de ajutor pentru IMM-uri.

Va include o propunere privind un set unic de norme fiscale pentru desfășurarea activității economice în Europa, pe care l-am numit BEFIT. Acesta va facilita desfășurarea activității economice în Uniune. Reducerea birocrației este sinonimă cu un acces mai bun la dinamismul unei piețe continentale.

De asemenea, vom revizui Directiva privind întârzierea în efectuarea plăților – pentru că pur și simplu nu este corect ca 1 din 4 falimente să se datoreze faptului că facturile nu sunt plătite la timp.

Pentru milioane de întreprinderi familiale, acesta va fi un adevărat colac de salvare în vremuri tulburi. Lipsa de personal este o altă provocare pentru companiile europene.

Nivelul șomajului este mai mic ca niciodată – ceea ce este un lucru bun!

În același timp însă, numărul posturilor neocupate a atins la rândul său niveluri record, fie că este vorba de șoferi de camion, de chelneri sau de personal aeroportuar ori de asistenți medicali, de ingineri sau de informaticieni.

Europa are nevoie de toți aceștia, de la muncitori necalificați până la absolvenți de universitate!

De aceea trebuie să investim mult mai mult în educație și perfecționare. În acest sens, dorim să colaborăm îndeaproape cu companiile, pentru că ele știu cel mai bine de ce profesioniști au nevoie, acum și în viitor.

Trebuie, de asemenea, să aliniem aceste nevoi cu obiectivele și aspirațiile privind propria carieră ale tuturor celor aflați în căutarea unui loc de muncă.

În plus, dorim să recrutăm din străinătate specialiștii de care avem nevoie, care să vină în sprijinul companiilor de aici și să contribuie la creșterea economică din Europa.

Un prim pas important este ameliorarea și accelerarea recunoașterii calificărilor acestor specialiști în Europa, căci Europa trebuie să devină mai atractivă pentru cei care pot și își doresc să se implice. De aceea propun ca 2023 să fie Anul european al educației și mai ales al perfecționării.