Normalizarea relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina are o mare semnificaţie, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care şi-a exprimat speranţa că cele două părţi vor valorifica acest impuls din dialogul bilateral şi că discuţiile viitoare dintre ele vor fi constructive, relatează marţi agenţia de presă sârbă Tanjug, potrivit Agerpres.
Într-un interviu pentru European Newsroom, Von der Leyen a spus că războiul din Ucraina a evidenţiat importanţa geostrategică a procesului de extindere a Uniunii Europene.
Ea a accentuat că UE ar dori ca relaţiile dintre partenerii săi din Balcanii Occidentali să fie cât mai apropiate posibil.
Referitor la normalizarea relaţiilor Belgrad-Pristina, şefa executivului comunitar a spus că există un plan la nivelul Uniunii Europene. În opinia sa, normalizarea acestor relaţii este esenţială pentru stabilitatea, securitatea şi prosperitatea regiunii Balcanilor Occidentali.
În urmă cu două săptămâni, preşedintele sârb Aleksandar Vucic a promis că nu va recunoaşte niciodată Kosovo, după ce el a refuzat să semneze un pact promovat de UE vizând normalizarea relaţiilor între Belgrad şi Pristina. În pofida asigurărilor unor responsabili europeni că cele două părţi au dat undă verde unui acord de principiu, discuţiile nu s-au încununat cu succes, Pristina şi Belgradul şi-au pasat unul altuia responsabilitatea pentru impas, afirmând că mai sunt multe probleme de rezolvat.
Serbia refuză să recunoască autoproclamata independenţă în 2008 a fostei sale provincii a cărei populaţie este în mare majoritate formată din etnici albanezi. După războiul sângeros între rebelii separatişti albanezi şi forţele sârbe, care a luat sfârşit odată cu bombardamentele NATO la sfârşitul anilor ’90, relaţiile între Pristina şi Belgrad au rămas tensionate.
Kosovo are în jur 120.000 de sârbi printre cei 1,8 milioane de locuitori ai săi. Situaţia este caracteristică în special în nordul acestui teritoriu în apropierea frontierei cu Serbia, scena unor frecvente ciocniri şi manifestaţii.
| Știri BVB