Update articol:

USR Bucureşti: “Încălzirea pe gaz sau pe energie electrică – alternative ale sistemului actual de termoficare centralizat din Bucureşti; trebuie să dăm oamenilor dreptul să aleagă”

  • Cristina Prună: “Trebuie să dăm bucureștenilor posibilitatea de a alege cu ce vor să se încălzească pentru a crea competiție, iar sistemul centralizat să poată fi împins să se modernizeze”.

  • Pierderile de agent termic au ajuns la niveluri record: 2.000 de tone ajung în fiecare oră în solul Bucureștiului, potrivit USR

  • Cluadiu Năsui: “Bucureștenii sunt împiedicați să se debranșeze de la acest sistem printr-o serie de piedici administrative și descurajați să caute alternative de încălzire”.

 

Încălzirea pe gaz sau pe energie electrică reprezintă alternative ale sistemului actual de termoficare centralizat din Bucureşti, care se află în colaps, potrivit USR Bucureşti.

În prezent, producția de apă caldă din Capitală se face în instalații învechite, iar sistemul de distribuție al apei calde este grav avariat în proporții semnificative. Soluția avansată de politicieni timp de de 30 de ani este că vor face „investiții” si că vor repara rețeaua, dar un calcul simplu arată că, la ritmul actual, ar dura 98 de ani ca țevile să fie efectuate lucrările.

Bucureștenii nu trebuie să fie prizonieri ai unui sistem nesustenabil și falimentar.

Cristina Prună, deputat USR

Deputatul USR Cristina Prună spune că actualul sistem de termoficare nu va funcționa niciodată așa cum nu a funcționat nici în ultimii 32 de ani: “A tot încerca să facem să meargă un sistem mort este o greșeală pentru sute de mii de bucureșteni. Bucureștenii nu trebuie să fie prizonieri ai unui sistem nesustenabil și falimentar. Alternativa la monopol este să dăm dreptul bucureștenilor de a alege cu ce vor să se încălzească și să creăm o piață liberă inovatoare și competitivă.

Alternativele sistemului actual există: încălzirea pe gaz sau pe energie electrică. Pe gaz, alternativele sunt centrale de apartament, de bloc sau de cvartal. Pe energie electrică alternativele sunt centrale termice electrice. Pe lângă acestea există și
posibilitatea producerii energiei electrice prin panourilor fotovoltaice, sau
a căldurii prin pompe de căldură. Pe lângă acestea există soluții care prevăd și folosirea potențialului geotermal din nordul Bucureștiului.

Deschiderea către concurență și investiții este esențială pentru modernizarea
sistemului de încălzire. Concurența stimulează inovația, calitatea și prețurile
mici. Diverse soluțiile de încălzire au avantaje și dezavantaje, iar acestea trebuie judecate de fiecare bucureștean în parte. Cel mai important lucru este ca
fiecare să aibă căldură și apă caldă în casă.

Acest obiectiv nu va fi, însă, atins de actualul sistem care nu face decât să meargă din ce în ce mai rău. De aceea este nevoie de investiții (private și de stat prin
primăriile de sector) și concurență. Și, în același timp, de regândirea sistemul
de subvenții, astfel încât atribuirea subvențiilor să fie făcută echitabil către toți
cetățenii orașului, indiferent de soluții de încălzire pe care le aleg. Soluțiile
propuse pot transforma Bucureștiul dintr-un oraș care speră la ierni calde, într-unul în care nimeni nu va mai știi ce însemna să fie frig în casă”.

Subvenția acordată în prezent pentru prețul apei calde și căldurii plătite de bucureșteni ar trebui să fie acordată direct bucureștenilor sub forma unui ajutor pentru încălzire pentru orice soluție aleg.

Claudiu Năsui, deputat USR

Deputatul USR Claudiu Năsui consideră: “Trebuie să le dăm dreptul bucureştenilor de a alege uşor între diferitele alternative de încălzire, fie că vor să rămână clienți la Termoenergetica, fie că vor să se branșeze la o centrală de cvartal, de bloc sau de apartament. În prezent debranșările de la Termoenergetica sunt puternic descurajate printr-o birocrație inutilă (cererile se pot depune doar fizic, doar între 20 aprilie și 31 august, iar timpul de lucru cu publicul în această perioadă este de o oră și jumătate pe zi).

O altă idee ar fi atragerea de investitori privați în sistemul de încălzire, cu posibilitatea pentru aceștia de a atrage inclusiv fonduri europene pentru investiții în modernizarea sistemului. Ar mai fi nevoie de diversificarea producției, furnizării și distribuției prin eliminarea monopolului și exclusivității Termoenergetica.

De asemenea, subvenția acordată în prezent pentru prețul apei calde și căldurii plătite de bucureșteni ar trebui să fie acordată direct bucureștenilor sub forma unui ajutor pentru încălzire pentru orice soluție aleg. Termoenergetica ar deveni astfel unul dintre furnizorii de apă caldă pentru bucureșteni. Pe lângă Termoenergetica, bucureștenii ar putea să se încălzească prin centrale de cvartal, construite privat sau de către primăriile de sector, centrale de bloc, centrale individuale, sau să folosească energie electrică pentru a se încălzi. Toate aceste soluții se pot integra
și cu actuala rețea.

O altă sugestie pentru actualul sistem de termoficare  ar fi dreptul companiei Termoenergetica de a-și stabili singură tarifele, primăria stabilind subvenția pentru încălzire care revine fiecărei gospodării din București.

Bucureștenii care locuiesc în apropierea CET-urilor, precum și cei care locuiesc
în preajma centralelor de cvartal probabil că vor alege să rămână în sistemul
actual. Dar bucureștenii care suferă din cauza lipsei apei calde și căldurii în case
au dreptul și posibilitatea să își găsească o soluție de încălzire alternativă
care să funcționeze”.

  • Pierderile de agent termic au ajuns la niveluri record: 2.000 de tone ajung în fiecare oră în solul Bucureștiului, potrivit USR

Cea mai mare parte a locuitorilor Bucureștiului sunt deserviți de un sistem de încălzire centralizat de stat. Apa este încălzită în 6 CET-uri, o centrală termică zonală și 45 de centrale termice de cvartal. Marea majoritate a apei este încălzită de către compania ELCEN, care produce energie electrică pe bază de gaz natural. Apa caldă
este un produs secundar care rezultă în procesul producției de energie electrică. Odată produsă, apa caldă este transportată și distribuită în casele bucureștenilor prin conductele care aparțin primăriei. Aceste conducte sunt date în administrarea companiei Termoenergetica (fostă Radet).

Potrivit Cristinei Prună, sistemul de încălzire centralizat suferă de multiple probleme: “CET-urile în care este încălzită apa sunt uzate și învechite. Iar rețele de conducte prin care circulă apa încălzită sunt extrem de degradate. Toate acestea nasc pierderi colosale în sistem, care sunt susținute prin subvenții anuale de la Primăria Capitalei. Bucureștenii sunt împiedicați să se debranșeze de la acest sistem printr-o serie de piedici administrative și descurajați să caute alternative de încălzire”.

Responsabilitatea pentru actualul sistem este împărțită în multiple entități ale statului centrale și locale. Conductele aparțin primăriei, însă acestea sunt administrate de o companie municipală – Termoenergetica SA. Aceasta din urmă cumpără apa caldă de la ELCEN (în proporție de 90%), CET Grivița și Vest Energo. ELCEN este deținută de statul român prin Ministerul Energiei. CET Grivița este
deținută de Primăria Sectorului 1 iar Vest Energo este o companie privată.
Actualul sistem deservește 565.000 de apartamente împărțite în 10.032
asociații de proprietari (din care 8.091 blocuri de locuințe) și 313 imobile/
case.

76% din energia termică produsă se realizează în centrale învechite moral și tehnic, spune Claudiu Năsui, explicând: “CET Sud a fost construită în 1965, CET Progresu în 1987 și CET Grozăvești în 1964. ELCEN se finanțează din 3 surse: vânzarea energiei electrice pe piață, o subvenție pentru cogenerare plătită de toți românii prin factura la energie electrică și vânzarea apei calde produsă în cursul producției de energie electrică către Termoenergetica.

Sistemul centralizat de alimentare cu energie termică se compune dintr-o
rețea primară de transport a apei calde de 954,26 km rețelele termice primare (din care 183.53 km reabilitate), o rețea secundară de distribuție a apei
calde de 2.963,47 km rețele termice secundare (din care 484.92 km reabilitate) și 1.012 puncte termice și module termice (~60% mari). Proprietatea asupra țevilor o deține Primăria Municipiului București, iar administrarea lor revine companiei municipale Termoenergetica. Investițiile în rețea sunt atributul strict al primăriei.
Rețeaua este într-un stadiu avansat de degradare.

Pierderile de agent termic au ajuns la niveluri record. Presiunea apei din conducte a tot scăzut și pierderile sunt atât de mari, încât cantitatea de apă de adaos, care trebuie pompată în plus pentru a ajunge în caloriferele oamenilor, crește exponențial an de an. Astfel, debitul de apă de adaos a crescut exponențial de la 800 de tone pe
oră în 2010 la 2.000 de tone pe oră în 2021. Cantitatea aceasta de apă se duce în solul Bucureștiului prin numeroasele găuri din rețea. Astfel este afectată soliditatea solului pe care este construit Bucureștiul. În prezent, nu există niciun studiu care să consecințele exacte ale pompării a mii de tone de apă caldă pe oră în solul Bucureștiului asupra fundațiilor clădirilor în timp normal sau chiar în eventualitatea unui cutremur.

Lucrări de reabilitate a rețelei de apă caldă au avut loc în fiecare an din ultimii 30 de ani. După ultimele cifre, în prezent 81% din total rețeaua primară (771 de km de conductă) aveau nevoie de reabilitare. În medie din 2013 și până în 2021 , rețeaua a fost reabilitată la ritmul a 7.8 km pe an. În 2021, până la luna august au fost reabilitați 9.1 km de conductă. La ritmul acesta, rețeaua primară va fi
reabilitată și funcțională peste 98 de ani. În plan pentru anul 2021 erau 16
km de conductă. Nu avem încă confirmarea că s-ar fi reușit această țintă. În eventualitate în care a fost, media pe ultimii ani ar deveni 8.6 km de conductă pe an, din care ar rezulta un termen pentru reabilitarea rețelei în peste 89 de ani.

Aceste estimări, oricât de sumbre par, sunt optimiste, având în vedere că facem abstracție de rețeaua secundară, de problemele din sistemul de producție a energiei termice și de faptul că rețeaua se strică mai repede decât se reabilitează și va avea nevoie de noi lucrări de reabilitare. Așa că la ritmul acesta nu vom termina niciodată
de reabilitat rețeaua primară.

Sistemul actual lasă sute de mii de bucureșteni în frig și fără apă caldă. Pentru că situația este critică și oamenii cu putere de decizie politică știu că actualul sistem nu va funcționa niciodată, mai mulți primari de sector au început să aplice soluții de avarie. Astfel, în Sectorul 1, primarul a început multiple proiecte de încălzire a apei calde. În cartierul Aviației a montat un boiler de 2.5 MW care deservește blocurile din cartier. Pe lângă acesta, a început un program „Termoficare de la soare” prin care primăria ajută proprietarii de locuințe să monteze panouri fotovoltaice și pompe de căldură.

În Sectorul 2, primarul a aprobat în Consiliul Local montarea unor echipamente în care să încălzească apa din puncte termice pentru 11.000 delocuitori din 104 blocuri. Acest sistem va funcționa aidoma centralelor de cvartal”.

 

BVB | Știri BVB

EVERGENT INVESTMENTS S.A. (EVER) (20/05/2022)

Notificare prag detineri/vot > 5%

S.N.T.G.N. TRANSGAZ S.A. (TGN) (20/05/2022)

Comunicat referitor tarife transport

Digi Communications N.V. (DIGI) (20/05/2022)

Optiuni pe actiuni acordate catre administratori si angajati

ROMCARBON SA (ROCE) (20/05/2022)

Tranzactii management - art. 19 Reg. (UE) 596/2014